Conflictul juridic dintre Guvern şi Preşedinţie, reclamat de Victor Ponta, discutat în 9 iulie de CC

Premierul Victor Ponta a redactat, marţi, o scrisoare în care îl reclamă pe preşedintele Traian Băsescu la Curtea Constituţională pentru faptul că nu l-a lăsat să reprezinte România la reuniunea CE din această săptămână, au declarat surse oficiale.

Şeful Guvernului cere judecătorilor Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de faptul că şeful statului îşi "arogă atribuţii şi competenţe" care aparţin Guvernului, având în vedere că a decis să reprezinte el România la o reuniune a Consiliului European în care problemele de pe agendă ar fi trebuit susţinute de către Guvern, au arătat sursele citate pentru MEDIAFAX.

Premierul nu contestă dreptul preşedintelui de a reprezenta România, ci modul "discreţionar şi arbitrar" în care a ales să colaboreze cu Guvernul şi Parlamentul, fără să ceară elemente de mandat şi fără să se consulte cu aceste instituţii.

El cere Curţii să constate că preşedintele trebuia să delege prim-ministrului atribuţiile de reprezentare a ţării la reuniunea Consiliului European din această săptămână, cu argumentul că problemele de pe agendă ţin în totalitate de atribuţiile Guvernului, şi arată că în Constituţie nu există prevederi care să confere "dreptul exclusiv" al preşedintelui de a reprezenta România la astfel de reuniuni.

Guvernul a transmis ulterior un comunicat în care arată că premierul Victor Ponta i-a adresat această scrisoare preşedintelui CC, Augustin Zegrean, în care solicită, punctual, să fie constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte, să constate că acest conflict este generat de acţiunile concrete ale preşedintelui prin care îşi arogă atribuţii şi competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Guvernului şi să stabilească faptul că preşedintele trebuie să-i delege prim-ministrului atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie 2014.

Premierul arată că, în 26 iunie, va avea loc la Bruxelles reuniunea Consiliului European, a cărei agendă va fi axată, în exclusivitate, pe stabilirea priorităţilor pentru următorii cinci ani ai Comisiei Europene, al cărei mandat începe în noiembrie 2014, şi că a cerut mandat preşedintelui având în vedere că agenda de discuţii este fixată pe creştere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă şi definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate şi justiţie.

"Preşedintele României nu a delegat primului-ministru atribuţia de reprezentare a statului român la Consiliu, deşi subiectele de pe ordinea de zi ţin în totalitate de atribuţiile constituţionale ale Guvernului. Mai mult decât atât, preşedintele României nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având în vedere subiectele de pe agenda de lucru. De altfel, nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au fost informate şi nici consultate asupra poziţiei pe care preşedintele României o va susţine la reuniunea Consiliului European din luna iunie. Acest lucru face parte din principiul cooperării dintre autorităţile statului, a loialităţii acestei cooperări şi era absolut necesar să fi fost făcut pentru a se stabili pozitia României. Ori în acest caz toate cele trei autorităţi publice au atribuţii şi răspunderi concrete, numai ele împreună reprezentând suveranitatea poporului", afirmă Ponta în scrisoare.

El mai arată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, a fost stabilit că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor. Premierul invocă şi un articol din Tratatul privind Uniunea Europeană,conform căruia statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în faţa parlamentelor naţionale. fie în faţa cetăţenilor lor.

Prevederea din Tratatul Uniunii Europene, arată Ponta, este alternativă şi impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constituţionale proprii, să stabilească autoritatea publică care participă la Consiliul Europei - şeful statului sau prim-ministrul, astfel încât reprezentarea să fie girată cu cel mai înalt grad de legitimitate.

"De remarcat că în ţările europene, la reuniunile Consiliului European, statul respectiv e reprezentat de preşedinte doar în cazul Franţei, unde însă acesta este şeful de facto şi de iure al Executivului, şi al Ciprului, unde funcţia de prim-ministru nu există. Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru", susţine Ponta.

El mai arată că, prin decizia 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, Curtea Constituţională, invocând şi propria practică, a stabilit că "o atare putere de apreciere a preşedintelui României nu este una nelimitată sau arbitrară, ci aprecierea în concret trebuie să ţină cont de anumite criterii obiective, precum: autoritatea publică cea mai bine poziţionată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European, poziţia preşedintelui sau a prim-ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului sau dificultăţile pe care le implică sarcina implementării celor stabilite în Consiliul European.

"Faţă de această jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, subliniez faptul că nu contest dreptul preşedintelui României de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreţionar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul- chemat prin Constituţie să garanteze obligatiile rezultate din actul aderării", spune Ponta.

Premierul mai afirmă că atribuţiile preşedintelui sunt exprese şi limitativ prevăzute în Constituţie, precum numirea Guvernului, consultarea Guvernului, participarea la şedinţele Guvernului, dizolvarea Parlamentului, referendumul naţional, politica externă, apărarea, textul constituţional fiind foarte precis atunci când stabileşte "funcţiunile" şefului statului, iar orice extrapolare a acestora încalcă sau adaugă la actul fundamental al sţatului român.

La rândul său, adaugă premierul, articolul 102 din Constituţie stabileşte expres că Executivul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, astfel că, prin urmare, cele două autorităţi publice au atribuţii expres stabilite în Constituţie şi niciuna dintre ele nu poate exercita atribuţiile celeilalte.

El argumentează că rlaţiile României în raport cu structurile europene nu pot fi privite în mod simplist raportate la relaţiile externe şi că textul constituţional este la fel de precis în ceea ce priveşte Guvernul, stabilind că acesta realizează politica internă şi externă a ţării, deci are atribuţii directe şi răspunderi pe măsură în ceea ce priveşte evoluţia economică a ţării, situaţia socială, buna funcţionare a justiţiei, asigurarea liberei circulaţii, accesul liber la educaţie, cultură. ocrotirea sănătăţii. asigurarea unui mediu sănătos, exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales, dreptul la proprietate privată, precum şi a celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute în Constituţie.

"Mai mult, niciuna din prevederile constituţionale sus menţionate nu se referă la dreptul exclusiv al preşedintelui României de a reprezenta ţara noastră la Consiliul European. Articolul 80 din Constituţie prevede faptul că preşedintele României reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată şi de alte autorităţi publice în funcţie de atribuţiile legale ale acestuia. Având în vedere faptul că preşedintele României nu a delegat primului-ministru atribuţia de a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26 - 27 iunie 2014, deşi punctele de pe ordinea de zi au un conţinut care corespunde atribuţiilor constituţionale ale Guvernului, apreciez că ne aflăm în situaţia unui conflict juridic de natură constituţională complex, şi anume - preşedintele României nu-şi îndeplineşte obligaţia de a delega pe primul ministru la această reuniune deşi trebuie să facă acest lucru în raport cu atribuţiile acestor autorităţi publice, pe de o parte, iar pe de altă parte exercită atribuţii constituţionale ale Guvernului, angajează ţara fără o minimă consultare a autorităţilor publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul de reprezentare a statului român la reuniunea Consiliului European", conchide şeful Guvernului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că va participa la Consiliul European din 26-27 iunie, având în vedere obligaţiile constituţionale, hotărârea CC, dar şi tematica reuniunii, căreia, datorită experienţei în probleme europene, îi va "face faţă mult mai bine".

Şeful statului a precizat, în conferinţa de presă susţinută luni la Palatul Cotroceni, că i-a răspuns premierului Victor Ponta că nu îi dă mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie şi că va participa el.

"Premierul mi-a solicitat mandat să participe la Consiliul European din 26-27 iunie. Astăzi, l-am anunţat că nu îi dau mandat de participare. Voi participa eu, având în vedere obligaţiile constituţionale, pe de o parte, hotărârea Curţii Constituţionale, pe de altă parte, dar şi tematica căreia, cu certitudine, datorită experienţei pe care o am în probleme europene, îi voi face faţă mult mai bine", a anunţat preşedintele.

El a adăugat: "Am avut cu dânsul o experienţă, când l-am trimis la Consiliul pe Energie şi nu a putut susţine Nabucco".

Şeful statului s-a referit şi la faptul că premierul "s-a plâns la Parlament că nu i-a dat mandat de participare la Consiliu".

"Vreau să fie foarte clar, preşedintele României nu are nevoie, în mod legal, de mandat de la prim-ministru, nici măcar nu poate funcţiona aşa ierarhia în stat", a precizat Băsescu.

El adăugat că, din practica de până acum, a luat un punct de vedere de la Guvern, care este aprobat de premier.

"În acest sens, îl informez pe premier că pe 19 iunie, Ministerului de Externe i-a fost adresată o scrisoare în care se solicita punctul de vedere al Guvernului, pe toată tematica de dezbatare a Consiliului European. Acest punct de vedere trebuie aprobat de primul-ministru, în aşa fel încât, în cazul în care preşedintele şi premierul au puncte de vedere diferite, să le putem armoniza. Dar, repet, mandatul Guvernului nu e imperativ pentru preşedinte", a spus Traian Băsescu.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a avut o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu în cursul zilei, şeful statului transmiţându-i că nu îi dă mandat pentru Consiliul European, unde va merge el.

Ponta a spus că, în aceste condiţii, România are o poziţie foarte slabă pentru că nominalizarea comisarului european o face Guvernul, conform legii româneşti şi regulamentelor europene.

"Îmi pare rău că orgoliul îl împiedică să gândească la ce e mai bine pentru ţară. Cel mai bine pentru ţară ar fi fost să avem un acord preşedinte-premier şi să negociem în interesul României. Nu a fost posibil. Eu am încercat acest lucru, am discutat şi azi cu preşedintele, am luat act de decizia domniei sale", a spus Ponta.

Ponta a susţinut că Traian Băsescu nu l-a informat în legătură cu portofoliul pe care îl va cere.

"Am purtat discuţia azi cu preşedintele în acest sens, a spus că e treaba domniei sale ce va propune şi ne va informa după aceea", a adăugat Ponta.

Premierul a susţinut că, dacă ar negocia el, ar preciza foarte clar că România are ca prioritate păstrarea portofoliului Agriculturii.

Ponta a mai susţinut că Traian Băsescu, când va merge joi la Bruxelles, nu va fi întrebat de nimeni nimic.

"Nu-l consideră nimeni un partener. Este vorba despre Comisie, care şi va începe activitatea în noiembrie 2014, când domnul Băsescu, cel mai târziu, va pleca din funcţie. Avem o poziţie de negociere foarte slabă, dincolo de faptul că toţi liderii europeni ştiu în ce situaţie politică se află preşedintele ţării", a mai spus Ponta.

În iunie, 2012, după ce Ministerul de Externe a transmis la Comisia Europeană componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European, care îi includea pe prim-ministrul Victor Ponta ca şef al delegaţiei, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Europene, nu şi pe preşedintele Traian Băsescu, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la conflictul juridic de natură constituţională privind reprezentarea României la Consiliul European.

Preşedintele a atras atunci atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.

Anterior, Parlamentul adoptase o Declaraţie în care arăta că România este reprezentată la Consiliul European din 28-29 iunie de către primul-ministru.

Curtea Constituţională a decis însă, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

La acel moment, premierul Victor Ponta a declarat că va respecta în egală măsură atât decizia Parlamentului, cât şi hotărârea Curţii Constituţionale în cazul participării la reuniunile Consiliului European, adăugând însă că "cea mai legitimă" instituţie este totuşi Parlamentul.