Contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” va fi judecată de ÎCCJ, a decis Tribunalul Bucureşti

UPDATE 18:00 Contestaţia la executare a lui Liviu Dragnea, declinată de Tribunalul Bucureşti la ÎCCJ

"Respinge cererea de disjungere a contestaţiei la executare ca nefondată. Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti. Declină în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)", a decis Tribunalul Bucureşti miercuri.

Procurorul DNA a solicitat, miercuri, să fie transmisă partea din contestaţia la executare a lui Liviu Dragnea care priveşte semnatarii motivării condamnării în dosarul "Referendumul" către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, procurorul a mai cerut ca restul contestaţiei la executare, respectiv partea referitoare la caracterul definitiv sau nu al hotărârii judecătoreşti având în vedere că apărătorii lui Liviu Dragnea au susţinut că decizia e nulă, să se judece în continuare la Tribunalul Bucureşti.

UPDATE 10.20: DNA cere să fie trimisă la ÎCCJ partea din contestaţia lui Dragnea legată de semnatarii motivării

Procurorul DNA a solicitat, miercuri, Tribunalului Bucureşti să trimită la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie partea din contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea care priveşte semnatarii motivării condamnării din dosarul "Referendumul”. Magistraţii au rămas în pronunţare pe cerere.

Procurorul DNA a solicitat, miercuri, să fie transmisă partea din contestaţia la executare a lui Liviu Dragnea care priveşte semnatarii motivării condamnării în dosarul "Referendumul" către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, procurorul a mai cerut ca restul contestaţiei la executare, respectiv partea referitoare la caracterul definitiv sau nu al hotărârii judecătoreşti având în vedere că apărătorii lui Liviu Dragnea au susţinut că decizia e nulă, să se judece în continuare la Tribunalul Bucureşti.

Magistraţii au rămas în pronunţare pe cele două solicitări.

Până la această oră, la Tribunalul Bucureşti nu a ajuns hotărârea definitivă din dosarul „Referendumul” dată de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit apărătorului lui Liviu Dragnea.

Întrebat marţi de jurnalişti dacă şi-a învaţat lecţia după condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare, Dragnea a răspuns : "Mă abţin. Nu am citit toată motivarea, doar ce a apărut în presă. O să mă uit, în primul rând, cu atenţie, să văd cine a semnat această motivare, să vedem dacă avea dreptul să semneze, pentru că totuşi, de la această clădire se aşteaptă ca legea să fie respectată la rigoare, pe de-o parte. Pe de altă parte, am înţeles că s-a dat pentru exemplificare. Deci dacă oamenii sunt condamnaţi pentru exemplu, mi-aduc aminte de nişte vremuri triste din această ţară. Oamenii, vinovaţi, nevinovaţi, trebuie condamnaţi pentru exemplu. Eu nu cred că asta e corect. (..) În 11 decembrie, 46% dintre cei care au votat, au crezut că sunt un exemplu pozitiv. Poate restul nu. Dar o să avem timp să vorbim, că am înţeles că vine un referendum şi o să avem timp să vorbim despre toate aceste lucruri şi să vedem dacă cel care îl iniţiază, la final o să fie mulţumit că l-a iniţiat".

Liviu Dragnea a contestat, printr-o cale extraordinară de atac, decizia definitivă de condamnare.

Instanţa supremă a motivat decizia prin care Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare în dosarul privind fraude la referendum, judecătorii susţinând că acesta a ales să îşi folosească "abuziv autoritatea şi influenţa" în partid "pentru a denatura rezultatul scrutinului".

"Completul de 5 Judecători consideră că anumite circumstanţe concrete de săvârşire a faptei, ca şi anumite date personale ce îl caracterizează pe apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, trebuie valorificate într-o mai mare măsură în procesul de individualizare a pedepsei. Astfel, având în vedere că apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel naţional al campaniei electorale din partea PSD, dar şi secretar general al acestui partid şi preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, funcţii publice care impuneau un comportament ireproşabil, în spiritul respectului datorat normelor legale şi morale, împrejurarea că acesta a ales, în două situaţii distincte, să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natură a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot în cadrul unei societăţi democratice, ceea ce a pus sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces electoral. De asemenea, acţiunile apelantului intimat inculpat au determinat o stare de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul de desfăşurare a procesului electoral şi la modul de acţiune al reprezentanţilor clasei politice cu ocazia organizării referendumului şi al scrutinelor, în general", se arată în motivarea sentinţei.

Motivarea arată că Liviu Dragnea ar fi cerut membrilor se partid din teritoriu organizarea unor tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum după care, următoarea zi, a revenit asupra acestei cereri. Adresa prin care renunţă la demersul privind organizarea de tombole nu poate fi apreciat ca "denotând un pericol social redus", spun judecătorii.

"Ca atare, gradul de pericol social al faptei de folosire a influenţei prin solicitarea adresată membrilor de partid din teritoriu de a organiza tombole cu premii, la care să aibă acces doar persoanele care dovedesc participarea la referendum, nu poate fi apreciat exclusiv prin prisma timpului extrem de scurt în care prima adresă a avut valabilitate şi a produs efecte juridice, ci prin prisma importanţei valorilor sociale afectate care, în cauză, au fost reprezentate de relaţiile sociale legate de organizarea scrutinelor electorale cu respectarea normelor de drept în vigoare într-o societate democratică", explică magistraţii.

Judecătorii ÎCCJ au luat în considerare circumstanţele favoranile lui Liviu Dragnea, precum lipsa antecedentelor penale, prezentarea în faţa instanţelor şi poziţia sa socială, însă "Completul de 5 Judecători constată că aceste circumstanţe sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidenţelor, a activităţii sale infracţionale şi a existenţei elementelor relevante în angajarea răspunderii sale penale".

"Completul de 5 Judecători va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmând a aplica inculpatului Dragnea o pedeapsă într-un cuantum majorat, de 2 ani închisoare, considerat apt să asigure scopul educativ al pedepsei, dar şi exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasă de instanţă, să faciliteze reinserţia socială a apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae", se precizează în motivare.

Magistraţii spun că resping susţinerea lui Dragnea, potrivit căreia acesta nu şi-ar fi folosit "autoritate sau influenţa în scopul prohibit de lege", precizând că, din probele administrate, "nu rezultă că angajarea de eforturi umane şi materiale de anvergura celor anterior menţionate ar fi fost dispusă urmare unei decizii luate în forurile conducătoare ale partidului, după consultarea cu membrii partidului, inclusiv a celor de la nivel local, ci a fost decisă exclusiv de apelant, care a cunoscut că influenţa şi autoritatea de care se bucură în rândurile persoanelor cu atribuţii în aducerea la îndeplinire a instrucţiunilor conţinute de adresa nr.687/SG din 13 iulie 2012 este suficientă pentru a determina punerea în mişcare a unui mecanism de tipul celui conceput, chiar şi fără o decizie a organelor de conducere ale partidului. De altfel, dată fiind natura ilicită a mijloacelor prin care apelantul a îndemnat reprezentanţii din teritoriu să convingă cetăţenii să participe la vot, o consultare şi, respectiv, o decizie a forurilor de conducere de la nivel central sau local al PSD, era exclusă".

În ceea ce priveşte suspendarea pedepsei, "Completul de 5 Judecători susţine concluzia primei instanţe, în sensul că scopul educativ şi preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 din Codul penal anterior, poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepsei, din datele prezentate privind persoana inculpatului rezultând că acesta are aptitudinea subiectivă de a-şi analiza acţiunile, de a conştientiza efectele faptelor sale şi de a se îndrepta pentru viitor, prin abţinerea de la repetarea unor asemenea fapte", arată magistraţii.

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare.

Contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul”, judecată de Tribunalul Bucureşti

Contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” este judecată miercuri de Tribunalul Bucureşti. Şedinţa în care este analizată contestaţia la executare a fost programată să înceapă la ora 8.30. Acţiunea este o cale extraordinară de atacat.

Citeşte şi: Liviu Dragnea contestă la Tribunal decizia de condamnare. Termenul, stabilit pentru 15 februarie

Citeşte şi: Liviu Dragnea neagă că ar fi comparat corupţia cu un ''bullshit'' /Jurnalistul elveţian Urs Bruderer: Are probleme în a-şi aminti propriile cuvinte