Corîci: Patronatele vor în Codul muncii o simetrie privind angajările şi concedierile

"Nu este posibil ca astăzi în România să nu poţi concedia un salariat nici în situaţii foarte grave, ca de exemplu când este prins furând sau când lipseşte sau îşi întrerupe unilateral contractul de muncă pe o perioadă foarte lungă de timp, fiind apoi obligat să îl primeşti înapoi", a spus Corîci.

Acesta a subliniat că trebuie să existe o simetrie în privinţa angajărilor şi concedierilor.

"Şi sindicatele sunt de acord cu propunerile patronatelor de flexibilizare a relaţiilor de muncă, dar cele mai multe reguli trebuie lăsate la latitudinea sindicatelor şi patronatelor din fiecare întreprindere. Rolul contractelor colective trebuie să crească la nivelul întreprinderilor, nu trebuie să fie nenumărate regulile din Codul Muncii, ci reguli din orice stat modern european, iar restul regulilor trebuie stabilite între sindicate şi patronate", a declarat Corîci.

Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat, luni, că este regretabil că sub umbrela Ministerului Muncii se lansează un proiect al Codului Muncii care nu este elaborat de reprezentanţii MMFPS, dar despre care toată lumea crede că este al instituţiei şi care duce la conflicte sociale.

Bogdan Hossu a precizat că Ministerul Muncii nu susţine proiectul Codului Muncii, spunând că nu este elaborat de reprezentanţii instituţiei.

"Toate textele înaintate nu provin ca cerinţă a partenerilor sociali, ci sunt ale unor persoane sau instituţii care le-au centralizat şi pe care Ministerul Muncii le-au preluat ca atare. Ministrul recunoaşte că trebuie făcută o construcţie cu patronate şi sindicate, singurele abilitate ca împreună cu Guvernul să construiască un cadru legislativ pentru piaţa muncii. În acest sens vor fi două sau trei şedinţe prin care să fie identificate problematici în aplicarea măsurilor pentru funcţionarea corectă economică şi socială pe piaţa muncii şi, în momentul următor, o comisie de lucru să analizeze problematicile respective, să identifice dacă este necesară modificarea Codului Muncii sau modificarea cadrului legislativ de instrumentare propriu-zis", a afirmat liderul "Cartel Alfa".

Hossu a mai spus că problema concedierilor, despre care patronii spun că nu pot fi făcute decât foarte greu atunci când un angajat fură sau nu îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu, este una de regulament intern al fiecărei instituţii, care se poate implementa uşor prin contractul colectiv la nivelul unităţii.

"Nu poţi reglementa întreg sistemul social pentru incapacitatea punctuală a unui angajator de a-şi organiza corespunzător structura internă", a susţinut Hossu.

Proiectul de modificare a Codului muncii trimis de Ministerul Muncii sindicatelor şi patronatelor reprezintă primele propuneri transmise de investitorii din ţară, fiind consultaţi şi profesori universitari asupra unor articole, a declarat, luni ministrul Ioan Botiş.

Potrivit lui Botiş, în perioada următoare va fi constituită o echipă de experţi din partea sindicatelor, patronatelor şi Ministerului Muncii, care să lucreze la acest proiect de modificare a Codului muncii.

"Am propus o oportunitate legată de modificarea Codului muncii, vineri vom forma o echipă tehnică pentru a lucra la modificări pe această temă. Am convenit asupra unor modificări pe Codul muncii în raport cu directivele europene şi cu flexibilizarea pieţei muncii", a spus ministrul Ioan Botiş.

Potrivit proiectului de modificare a Codului Muncii, obţinut de MEDIAFAX, perioada pentru care poate fi încheiat un contract individual de muncă pe durată determinată va creşte de la cel mult doi ani la trei ani, iar un astfel de contract va putea fi prelungit şi după expirarea termenului, "pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări".

Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână, se mai arată în proiect. Actualul Cod al Muncii stabileşte o perioadă de referinţă de trei luni luată în calcul pentru depăşirea duratei maxime a timpului de muncă.

Documentul mai prevede că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, nu în 30 de zile, cum stabileşte legislaţia în vigoare.

Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade, angajatorul având dreptul să încadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în intervalul de probă, se mai arată în proiectul obţinut de MEDIAFAX.

Termenul de preaviz impus angajatului care demisionează va fi extins de la maximum 15 zile la cel puţin 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, şi de la 30 la 45 zile pentru salariaţii cu funcţii de conducere.

Proiectul de act normativ prevede că în cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, faţă de 15 zile prevăzute în legislaţia actuală.