Criza gazului. Răspunsul la întrebarea care ar putea decide viitorul Europei: Cum va fi iarna 2022-2023? Iată primele prognoze

Odată cu apropierea sezonului rece, meteorologii şi climatologii vin cu primele prognoze. Modelul ECMWF este adesea considerat unul dintre cele mai fiabile sisteme de prognoză. Totuşi trebuie reţinut că nicio prognoză sezonieră/cu rază lungă de acţiune nu poate fi 100% „fiabilă”. Totuşi ea ne oferă o primă imagine a ce ar putea să însemne iarna 2022-2023.

Prognoză iarnă 2022-2023 – Europa

În Europa se vor înregistra temperaturi medii în vest, sub influenţa zonei de joasă presiune din apropiere. Anomalii mai calde sunt prognozate în unele părţi ale Europei centrale, în creştere spre nord-est.

Dacă ne uităm la probabilitatea temperaturii de suprafaţă prognozate pentru Europa, observăm un model interesant. Cea mai mare parte a continentului se află în intervalul temperaturilor medii, cu o uşoară probabilitate de temperaturi mai ridicate decât media în părţile centrale.

Iarna 2024-2025, a doua cea mai caldă din istorie în Europa, cu anomalii severe

Din punct de vedere al precipitaţiilor, se prognozează precipitaţii în general medii în Europa Centrală şi de Vest. În sudul continentului sunt prevăzute mai multe precipitaţii.

Prognoză specială pentru precipitaţii sub formă de zăpadă din datele ECMWF furnizate de proiectul Copernicus-EU arată că Europa va avea căderi de zăpadă sub medie, ceea ce este surprinzător, având în vedere lipsa unor anomalii calde puternice.

Concluzii

Primele estimări arată că iarna 2022-2023 va fi una în media valorilor aşteptate pentru acest anotimp. În condiţiile în care obiectivele UE de stocare a gazului sunt îndeplinite, iar livrăile de GNL cresc, Europa ar putea ieşi din iarnă şi în cazul în care Rusia ar tăia gazul.

Regiunea ar putea importa cu aproape 40% mai mult GNL în iarna viitoare decât în anul precedent. Împreună cu reducerea cererii ca urmare a creşterii preţurilor la energie, aceste livrări sunt suficiente pentru a acoperi oprirea completă a fluxurilor din gazoductele ruseşti începând cu 1 octombrie, se arată într-un raport al BloombergNEF.

Ideea că iarnă cu temperaturi medii ar putea fi trecută a fost înaintată într-un interviu pentru DW şi de Krishna Sapkota, asociat senior la firma de analiză a datelor Enverus Intelligence.

„O reducere a cererii de 15%, aşa cum vizează Uniunea Europeană, Europa va fi probabil capabilă să supravieţuiască întreruperii totale a aprovizionării ruseşti în această iarnă, dacă vom avea temperaturi medii de iarnă”.

Şi România ar fi ajutată de o iarnă în normle perioadei.

Într-o declaraţie la Romanian International Gas Conference directorul Engie România, Eric Stab, a spus că România s-ar putea descurca cu producţia internă în condiţiile în care am avea o „iarnă blândă”.

“Dacă avem o iarnă blândă, ne putem descurca fără importuri, doar cu producţia naţională. Totuşi, dacă consumul depăşeşte 50 de milioane de metro cubi pe zi, vom avea nevoie de importuri În cazul unei ierni foarte grele, putem avea un consum care să depăşească 55 de milioane şi să ajungă la 60. În situaţia asta, am avea nevoie de importuri şi mai mari ca să satisfacem cererea”, a mai afirmat şeful Engie.