Cseke: Finanţarea spitalelor în funcţie de clasificare necesită 500 milioane de lei la rectificare

Ministrul Sănătăţii a precizat că strategia sa pentru sistemul de sănătate constă în "regul, reguli şi reguli", precizând că fără reguli şansele ca acesta să se ridice la nivelul celor din Occident sunt scăzute.

În acest context, demnitarul a aminit că de la 1 iunie au fost introduse două noi reguli, care sunt valide şi funcţionale, respectiv clasificarea spitalelor, care era neapărat necesară, şi finanţarea bazată pe clasificare.

Ministrul a mai spus că nu i se pare normal ca spitale precum cele din Cluj sau Iaşi, centre regionale importante, să aibă în 2010 o finanţare de 68-69 la sută din capacitatea lor, în timp ce alte spitale mai mici să aibă o finanţare de peste 90 la sută, având în vedere că din astfel de spitale pacienţii sunt trimişi frecvent către unităţile din marile centru regionale.

"Nu este corect. Ceea ce am introdus de la 1 iunie va înseamna că pe fiecare clasă de spitale va fi o anumită finanţare, spitalele din clasa I putând avea până la 90 la sută", a declarat ministrul Cseke Attila la conferinţa cu tema "Reforma sănătăţii la analiză", organizată de agenţia Mediafax şi Eureko.

El a adăugat că spitale precum cele din Timişoara, Cluj, Târgu Mureş sau Iaşi vor avea o finanţare mai mare cu 20 - 30 la sută decât în 2010.

Pe de altă parte, el a precizat că o asemenea creştere de buget nu ar trebui să mai pună probleme de finanţare, iar dacă va mai primi astfel de semnale va însemna că există o problemă de management, nu de sistem sau de finanţare.

El a mai spus că pentru suplimentarea bugetului anumitor spitale va fi nevoie de 500 de milioane de lei în plus la prima rectificarea bugetară.

Cseke Attila a avertizat managerii de spitale care vor beneficia de finanţare suplimentară că dacă se vor mai plânge de lipsa fondurilor vor trebui să se aştepte la o hârtie de la ministrul Sănătăţii, deoarece de la nivel central s-a făcut tot ce a fost posibil.

"Practic, prin acest sistem majoritatea spitalelor de la clasa a III-a până la clasa I vor avea un buget mai mare", a spus Cseke Attila.

Ministrul consideră că un asemenea sistem va da o anumită credibilitate şi eficientizare. "Este un sistem pe care ni l-am dorit de anul trecut, dar a fost nevoie de anumiţi paşi premergători şi de măsuri nepopulare", a subliniat ministrul Sănătăţii.

El a mai spus că alte două proiecte vitale sunt pachetul de bază pentru servicii medicale şi sistemul de asigurări private, care să vină în completare, la care se adaugă informatizarea sistemului.

Cseke Attila a precizat că există dezbateri şi pe cardul de sănătate, iar dacă vom continua să spunem că "nu e momentul şi că trebuie să mai aşteptăm, în acelaşi stadiu vom fi şi peste trei ani".

În opinia ministrului Sănătăţii, pentru implementarea cardului de sănătate trebuie să se lucreze şi la mentalitatea societăţii. El a precizat că, în multe state europene, pentru majoritatea cetăţenilor contribuţia la sănătate este cea mai importantă pe care ei ştiu că trebuie să o plătească.

"Trebuie să lucrăm la această mentalitate, pentru că noi nu o avem, dar trebuie să o impunem. Cardul de sănătate este punctul cheie al unui asemenea sistem. Va exista un oarecare şoc dacă impunem regula cardului de sănătate. Va fi greu să impui o asemenea mentalitate, dar suntem într-o întârziere de cel puţin 15 ani", a mai declarat ministrul.

El a adăugat că, deşi este un procedeu complex, va trebui ca autorităţile să explice cetăţenilor că odată cu implementarea cardului nu vor mai vedea cozi la Casele de sănătate pentru că acesta presupune eliminarea birocraţiei şi o reducere a fraudelor.

Măsurile de reformare a sistemului de sănătate şi consecinţele introducerii coplăţii sunt analizate de reprezentanţi ai autorităţilor publice şi jucători privaţi din domeniul serviciilor medicale şi al asigurărilor la conferinţa "Reforma sănătăţii la analiză", organizată de agenţia Mediafax şi Eureko.