CSM apără reputaţia Codruţei Kovesi: Nu a plagiat. Faptul este confirmat de Ministerul Educaţiei

În şedinţa din data de 13 decembrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat raportul Inspecţiei Judiciare cu privire la cererea formulată, la data de 21 mai 2012, de Laura Codruţa Kövesi, procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie la data formulării cererii, prin care solicita Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul prevederilor legale, apărarea reputaţiei profesionale, ca urmare a apariţiei, la data de 18 mai 2012, pe site-ul www.grupul.ro, a articolului "Lucrarea de doctorat a procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi, este un plagiat".

"Raportul redactat de Inspecţia Judiciară, în urma verificărilor a relevat: La data de 18.05.2012, pe site-ul www.grupul.ro, a fost publicat articolul în cuprinsul căruia se afirmă că, teza de doctorat susţinută, în luna decembrie 2011, de către doamna procuror Laura Codruţa Kövesi este un plagiat. În cuprinsul articolului se susţine că autorul lucrării de doctorat a copiat (fără să folosească ghilimelele sau să indice sursele) din lucrări cunoscute în domeniu, studii din reviste de specialitate, strategii guvernamentale, dar şi referate disponibile pe internet şi site-uri specializate. La data de 22.05.2012 Grupul de Investigaţii Politice a sesizat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în legătură cu posibilele fapte de plagiat ale doamnei procuror general Laura Codruţa Kövesi, în cadrul tezei de doctorat. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a trimis, la data de 24.05.2012, sesizarea către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECŞDTI), care funcţionează pe lângă Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. CNECŞDTI a solicitat doamnei Laura Codruţa Kövesi ca, până la data de 06.07.2012, să înainteze Comisiei punctul de vedere cu privire la sesizarea înregistrată. La data de 07.06.2012 doamna procuror general Laura Codruţa Kövesi a solicitat amânarea efectuării verificărilor de către inspectorii judiciari, cu privire la cererea sa de apărare a reputaţiei profesionale, până la finalizarea verificărilor de către de CNECŞDTI", arată CSM.

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, prin Raportul final nr. 940/05.09.2012, a concluzionat următoarele:

"Analizând sesizarea nr. 606 din data de 25.05.2012 precum şi informaţiile, datele, documentele şi probele materiale, CNECSDTI constată respectarea tuturor normelor de bună conduită în activitatea de cercetare ştiinţifică. Drept urmare, apreciază ca fiind neîntemeiată calificarea drept plagiat a paragrafelor din cadrul tezei de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal», susţinută de către doamna Laura Codruţa Kövesi, în decembrie 2011, indicate în sesizare. CNECSDTI constată îndeplinirea tuturor procedurilor legale în vigoare la data susţinerii tezei de doctorat şi apreciază că titlul de doctor în Ştiinţe Juridice a fost obţinut de doamna Laura Codruţa Kövesi în concordanţă cu legislaţia în vigoare în anul 2011”.

Prin Hotărârea nr. 941/05.09.2012, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării a aprobat Raportul final nr. 940/05.09.2012", mai indică CSM.

Reputaţia profesională este o consecinţă a integrităţii morale şi profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare judecător şi procuror şi oferă magistratului credibilitate şi siguranţă în exercitarea profesiei, precum şi autoritate în exprimarea opiniilor profesionale.

Din această perspectivă, reputaţia magistratului presupune două componente esenţiale: - obligaţia magistratului de a avea o conduită generală exemplară (care reprezintă şi o condiţie de acces în profesie, căreia îi corespunde dreptul de a se bucura de reputaţie în faţa societăţii profesional) şi, de cealaltă parte, - obligaţia Statului de a garanta menţinerea reputaţiei magistratului, de fiecare dată când se constată că faptele semnalate sunt de natură să îi afecteze prestigiul şi, pe cale de consecinţă, autoritatea în exercitarea profesiei.

Potrivit art. 12 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, admiterea în magistratură a judecătorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii astfel, odată cu dobândirea funcţiei de procuror, condiţia bunei reputaţii subzistă pe tot parcursul exercitării funcţiei.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) şi (6) din Constituţia României, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

Potrivit art. 10 paragraful 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, acest drept poate fi supus însă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni pentru a se garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Aceleaşi principii se găsesc şi în "Codul deontologic a ziaristului" adoptat de Clubul Român de Presă care, în art. 2, art. 3 şi art. 5, prevede că jurnalistul are îndatorirea de a relata adevărul, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat. Jurnalistului nu îi este permis să publice date prin care să insinueze ori să creeze, în mod artificial şi nejustificat, situaţii ce nu există, cu privire la faptele sau persoanele la care face referire.

"Pentru argumentele prezentate, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată, şi art. 75 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de apărare a reputaţiei profesionale formulate de doamna Laura Codruţa Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a conchis CSM.

În 23 octombrie, Direcţia Juridică din Ministerul Educaţiei a avizat hotărârea Consiliului Naţional de Etică din 5 septembrie potrivit căreia fostul procuror general al României Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, a anunţat, marţi, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

"Direcţia Generală Juridică din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a avizat Hotărârea Nr. 941/05.09.2012 a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehhologice şi Inovării (CNECSDTI) privind soluţionarea sesizării de plagiat referitoare la teza de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi", se arată într-un comunicat de presă al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Membrii Consiliului Naţional de Etică au analizat sesizarea formulată în 25 mai 2012 de către Grupul de Investigaţii Politice, precum şi informaţiile, datele, documentele şi probele materiale, constatând că au fost respectate toate normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică făcută de Laura Codruţa Kovesi.

"Ca urmare, apreciază ca fiind neîntemeiată calificarea drept plagiat a paragrafelor din cadrul tezei de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal» susţinută în decembrie 2011", a precizat ANCS.

Consiliul Naţional de Etică a decis, cu unanimitate de voturi, că fostul procuror general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, hotărârea fiind luată în baza evaluării făcute de experţii tehnici ai CNE, declarau, în 2 septembrie, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii CNE.

Experţii tehnici ai CNE au stabilit, în 27 iulie, că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. Potrivit reprezentanţilor CNE, experţii au luat relativ uşor această decizie, întrucât documentele prezentate erau foarte clare în sensul că teza de doctorat nu conţine elemente de plagiat.

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, instituţie pe lângă care funcţionează CNE, precizase anterior, în aceeaşi zi, că procurorul general a adus la Consiliu probe suficiente şi convingătoare pentru a nu fi nevoie să i se solicite documente suplimentare.

Codruţa Kovesi, al cărei mandat de procuror general al României a expirat în 2 octombrie, a fost audiată la CNE în 27 iulie, ea declarând că a adus argumente şi a prezentat probe care dovedesc faptul că nu a plagiat, iar un verdict nu poate fi decât în acest sens.

"Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) şi care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susţine că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat şi am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior", a spus atunci Kovesi.

Probele luate în discuţie de experţii CNE demonstrează că paragrafele incriminate ca fiind elemente de plagiat, apărute în cărţi din 2008, au fost publicate de Codruţa Kovesi cu şase ani mai devreme, în revista de specialitate Dreptul. Ulterior, Kovesi a consemnat respectivele paragrafe în lucrarea ei de doctorat.

În 18 mai, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruţa Kovesi este un plagiat.

GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruţei Kovesi, care şi-a obţinut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara. Textele invocate de GIP ar fi fost publicate în 2006, 2007.

Kovesi şi-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârşitul lunii septembrie 2006.

Codruţa Kovesi a respins acuzaţiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat şi a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputaţia în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însuşirea vreunei metodologii ştiinţifice a unui alt autor, ci face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate.

"Teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal» face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate, iar caracterul de noutate şi valoarea ştiinţifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituţiei organizatoare, iar susţinerea lucrării a fost publică", informa, printr-un comunicat din 18 mai, Laura Codruţa Kovesi.

Ca orice teză de doctorat, explica Laura Codruţa Kovesi, lucrarea conţine stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării ştiinţifice propriu-zise şi pe tot timpul cercetării ştiinţifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menţionează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definiţiilor ce aparţin în exclusivitate unui anumit autor, notează sursa citată.

Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul acuzator reprezintă aspecte de generalitate, nu de conţinut.

"Volumul de informaţie pe care îl cuprinde teza poate duce la apariţia unor erori materiale de dactilografiere privind numele autorilor. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalităţii organizate la care am fost autor sau coautor şi care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul Codruţei Kovesi publicat de şase ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul", preciza Kovesi.