UPDATE: CSM a adoptat regulamentele pentru nou înfiinţata Secţie pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi/ Toader, la şedinţa de plen

UPDATE 10.10 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat, miercuri, regulamentele Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie, Victor Alistar, membru în CSM, declarând că aceasta trebie să devină operaţională până pe 23 octombrie.

"Regulamentul a fost adoptat şi include şi solicitările şi solicitările care au fost făcute de asociaţiile profesionale., asociaţia procurorilor, sunt elemnetele respective incluse în regulament. Conform prevederilor legale, Secţia trebuie să fie operaţională până pe data de 23 octombrie, aşa cum stabileşte legea, un număr de zile de la intrarea în vigoare a legii, adică de la publicarea în Monitorul Oficial", a declarat Victor Alistar, membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Toader, despre Secţia pentru investigarea magistraţilor: Trebuie să se operaţionalizeze. Aşa e legea

Secţia pentru investigarea infracţiunilor de corupţie trebuie să se operaţionalizeze pentru că aşa spune legea, a precizat, miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

"Ne aflăm la CSM, unde avem şedinţă cu un singur punct pe ordinea de zi: adoptarea Regulamentului privind numirea procurorilor la Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. La şedinţa de săptămâna trecută a fost amânat. CSM are un purtător de cuvânt care poate da explicaţii suplimentare. Trebuie să se operaţionalizeze pentru că aşa spune legea, care este imperativă", a declarat Tudorel Toader.

Pe 20 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, printre principalele prevederi fiind cea referitoare la înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

Astfel, potrivit legii, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este condusă de un procuror-şef de secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Alte reglementări în legătură cu secţia specială de anchetă a magistraţilor sunt:

"Art. 88² (1) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.

(2) Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

(3) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie funcţionează cu un număr de maxim 15 procurori.

(4) Numărul de posture al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilr din Justiţie poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii".

Totodată, procurorul-şef al Secţiei este numit şi revocat în funcţie de către CSM.

"Art. 88³ (1) Procurorul-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este numit în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specific funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stress, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de communicate şi rezistenţă la stress, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specificie profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Art 88⁴ (1) Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivate a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei.

(2) Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură data.

(3) Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivate a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specific funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar", potrivit proiectului care modifică Legea 304.

De asemenea, procurorii din cadrul Secţiei speciale sunt numiţi şi ei tot de CSM pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii în total la maximum 9 ani.

"Art 88⁵ (1) Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani", potrivit sursei citate.

"Art. 88⁸ (1) Atribuţiile Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt următoarele:

a) Efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;

b) Sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);

c) Constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;

d) Exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege", se arată în actul normativ.