Cum motivează Curtea Constituţională respingerea sesizării Guvernului privind implicarea lui Băsescu în campania electorală

"Analizând faptele concrete menţionate în sesizarea prim-ministrului României, imputate Preşedintelui României, Curtea reţine că acestea nu pot fi calificate ca fiind acte sau fapte juridice, întrucât conduita şi declaraţiile publice, cu evident caracter politic, nu au caracter decizional şi nu produc efecte juridice. (…) Mai mult, în condiţiile în care, potrivit Constituţiei şi a legilor în vigoare, preşedintele României nu are nicio atribuţie în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării vreunui tip de scrutin, doar prin conduita şi declaraţiile publice, preşedintele României nu a afectat şi nici nu avea cum să afecteze atribuţiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European şi a alegerilor parţiale pentru Parlamentul României -Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2014", se precizează în motivarea deciziei CC din 21 mai.

Judecătorii Curţii remarcă, în documentul citat, că prerogativele constituţionale, ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări, îi impun preşedintelui României să aibă un rol activ, "prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar".

"Interdicţiile prevăzute de art. 84 alin.(1) din Constituţie potrivit cărora, în timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată nu exclud posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor şi a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituţionale", mai noteză judecătorii, în motivare.

Mai mult, Curtea Constituţională subliniază, tot referitor la sesizarea Guvernului, că aceasta "excedează competenţei sale de soluţionare în cadrul atribuţiei referitoare la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice".

"Astfel, prin pronunţarea unei decizii în condiţiile solicitate de prim-ministrul României, Curtea nu ar soluţiona un conflict între autorităţile publice, ci ar urma să aprecieze, în mod independent de existenţa vreunui conflict, dacă conduita şi declaraţiile publice ale preşedintelui constituie activitate de propagandă cu scopul de a determina alegătorii să îşi exprime voturile în favoarea unor competitori electorali, şi, subsecvent, să stabilească dacă o atare activitate este sau nu conformă cu Constituţia”, apreciază judecătorii CC.

Curtea Constituţională a respins, în 21 mai, sesizarea Guvernului privind implicarea preşedintelui Traian Băsescu în campania electorală, formulată după ce şeful statului s-a fotografiat îmbrăcat cu un tricou PMP, alături de lideri ai acestui partid.

Citeşte şi: Sesizarea Guvernului privind implicarea lui Băsescu în campania electorală, RESPINSĂ de CC. Ponta: "Până nu văd motivarea, nu comentez. Dar mă bucur că am câştigat cu Legea insolvenţei"

Această sesizare a fost înregistrată la CC în 6 mai, ca solicitare de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Preşedinte, însă cauzat de implicarea explicită a preşedintelui în campania electorală.

În sesizarea Guvernului se arăta că, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European în 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României, sunt încalcate dispoziţiile articolului 80 "Rolul preşedintelui" din Constituţie.

Executivul a solicitat Curţii Constituţionale pronunţarea unei decizii prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiini politice

"Solicit Curţii Constituţionale să analizeze următoarele: să analizeze posibilitatea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinte, să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a preşedintelui în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European în 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României, ceea ce încalcă dispoziţiile articolului 80 "Rolul preşedintelui" din Constituţie şi să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiini politice", a arătat premierul, în sesizare.

Preşedintele Traian Băsescu, purtând un tricou cu inscripţia "Vote for PMP" şi cu sigla acestei formaţiuni, a apărut într-o serie de fotografii realizate la malul mării, alături de lideri ai Partidului Mişcarea Populară, imaginile fiind postate pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

Băsescu a declarat în 6 mai, la Gândul Live, că în mod categoric nu a încălcat legea fundamentală şi a făcut referire la avizul Curţii din 2007, care spune că "preşedintele nu vine din nori".

El a menţionat că în avizul 1 din 2007 se precizează plaja pe care preşedintele se poate mişca în spectrul politic şi faptul că şeful statului are dreptul la opţiuni politice, are dreptul să participe în dezbateri politice, are dreptul să fie susţinut de un partid şi să rămână apropiat unui partid.

Traian Băsescu a menţionat că articolul 84 din Constituţie spune foarte clar că preşedintele nu poate fi membru de partid.

"Dar, în avizul din 2007, se explică clar că preşedintele nu vine din nori. Nu citez dar dau sensul, este susţinut de un partid, ca atare rămâne în relaţii cu acel partid, pentru a-şi susţine programul", a mai spus Traian Băsescu, precizând că singurul parid care susţine în acest moment că va continua reforma statului este PMP, iar acesta este partenerul său politic.

Băsescu mai spunea, despre fotografiile în care apare îmbrăcat cu tricoul PMP şi alături de lideri ai acestui partid, că are dreptul să se îmbrace cum vrea şi că va vota Partidul Mişcarea Populară, pentru că legea nu îi interzice să voteze.