Cum pot fi protejate ecosistemele vitale. Oamenii de ştiinţă trag un semnal de alarmă

Un articol recent publicat în Journal of Animal Ecology sugerează că măsurile actuale de protecţie a păşunilor din întreaga lume dăunează ecosistemului şi ar trebui să fie oprite.

Urmărește
418 afișări
Imaginea articolului Cum pot fi protejate ecosistemele vitale. Oamenii de ştiinţă trag un semnal de alarmă

FOTO Kunsang Norbu Tsering

Oamenii de ştiinţă au studiat măsurile de protecţie a platoului Qinghai-Tibet şi spun că politica existentă, introdusă în anul 2000, care prevede eradicarea mamiferelor mici, este una greşită. Mamiferele mici -  ierbivorele de munte, pika de platou şi alte rozătoare mici - acţionează ca „ingineri” ai ecosistemelor: ele modifică şi ajută mediul.
 
Autorii raportului spun că actualele programe de exterminare nu se bazează pe studii care să ia în considerare toate efectele eliminării acestor rozătoare.
 
„Politica agenţiei guvernamentale de a desfăşura campanii de ucidere a animalelor pe scară largă în fiecare an nu este o abordare bună”, spune profesorul Johannes Knops de la departamentul de Ştiinţe ale Sănătăţii şi Mediului de la Universitatea Xi'an Jiaotong-Liverpool (XJTLU) şi autor corespondent.
 
„Cercetarea noastră arată că existenţa prădătorilor naturali şi a altor factori ecologici pentru a regla populaţiile de mamifere mici poate fi o abordare mai durabilă şi mai eficientă a gestionării păşunilor”, explică specialistul.
 

Existenţa rozătoarelor mici asigură biodiversitatea şi ţin la distanţă animalele sălbatice

 

„Dacă ne uităm atent la zona de pajişti, vom găsi numeroase specii de plante şi nu toate animalele mănâncă aceleaşi plante, aşa că este esenţial să luăm în considerare întregul lanţ trofic, mai degrabă decât să ucidem toate mamiferele mici”, este de părere profesorul Knops.
 
Autorii spun, de asemenea, că mamiferele mici pot creşte diversitatea plantelor, deoarece sporesc dispersia seminţelor şi disponibilitatea luminii prin consumarea ierburilor mai înalte. Vizuinele lor oferă refugii şi habitate pentru alte specii şi pot contribui la reducerea scurgerii apelor de suprafaţă şi a eroziunii solului.
 
Profesorul Knops şi primul autor, Dr. Wenjin Li de la Colegiul de Ecologie al Universităţii Lanzhou, propun înlocuirea politicii de eradicare cu o strategie de control etică. 
 
Studiul are implicaţii importante pentru practicile de gestionare a pajiştilor din întreaga lume. Mamiferele mici sunt comune în zonele de podiş, iar eradicarea lor poate avea un impact negativ asupra sănătăţii şi productivităţii ecosistemului.
 
„Este important să luăm în considerare efectele în lanţ ale reducerii populaţiei de mamifere mici. Dacă există mai puţine, există mai puţină hrană pentru prădătorii lor naturali, cum ar fi vulpile roşii, ulii de munte, urşii bruni şi nevăstuicile de munte. Nu numai că aceste mamifere mai mari vor începe să caute surse alternative de hrană şi vor prăda din ce în ce mai mult animalele de fermă, provocând mai multe conflicte între oameni şi animale sălbatice, dar şi populaţiile lor vor scădea”, conchide Knops.
 

Sursa foto: Wenjin Li and Lanzhou University/ J. Knops and XJTLU

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici