Curtea Constituţională: Nu se poate reţine încălcarea prevederilor referitoare la independenţa justiţiei

În legătură cu acuzaţiile din cererea de suspendarea privind încălcarea în mod repetat de către preşedinte a principiului separaţiei puterilor în stat şi a independenţei justiţiei, Curtea Constituţională reţine că declaraţiile în acest sens invocate în document "nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional".

"De aceea, nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate nefiind de natură să determine pe magistraţi să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale", se arată în avizul Curţii.

Curtea îşi afirmă dezaprobarea cu privire la formularea de acuzaţii, etichetări jignitoare şi insulte la adresa exponenţilor autorităţilor publice în legătură cu activitatea desfăşurată de ei, astfel cum s-a exprimat şi prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, când, invocând Decizia nr. 435/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 4 iulie 2006, care a statuat că "libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale, însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar şi atunci când este fermă".

CC aminteşte că prin Decizia nr. 53/2005, publicată în MOR, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, a reţinut că, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituţie, autorităţile publice sunt organizate potrivit "principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească".

"Astfel, atribuţiile preşedintele României au semnificaţia unei contraponderi faţă de puterea legislativă, pentru realizarea echilibrului puterilor în statul de drept, consacrat prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie. Aceeaşi semnificaţie o are şi dreptul Preşedintelui României de a cere Curţii Constituţionale soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, conform ar. 146 lit. e) din Constituţie, deoarece acest drept se exercită în condiţiile exprimării punctului de vedere asupra posibilelor căi de soluţiuonare a conflictului, implicit asupra temeiniciei sau neteminiciei atitudinii ori a susţinerilor autorităţilor publice implicate în conflict", se arată în avizul Curţii.

În ceea ce priveşte acuzaţia că preşedintele ar fi iniţiat un proiect de revizuire a Constituţiei neconstituţional, Curtea observă că prin Decizia nr. 799/2011, publicată în MOR, Partea I, nr. 4440 din 23 iunie 2011, a reţinut că "prin Adresa nr. 1.172 din 9 iunie 2011, Preşedintele României a înaintat Curţii Constituţionale proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, iniţiat la propunerea Guvernului" şi a constatat că proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei a fost iniţiat cu respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia revizuirea poate fi iniţiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului.

"Faptul că unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei au fost constatate ca fiind neconstituţionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia că Preşedintele României ar fi încălcat prevederile Legii fundamentale", se arată în avizul Curţii.