Curtea de Apel Bucureşti confirmă conflicul de interese în cazul Oanei Niculescu Mizil

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a stabilit, în septembrie 2011, faptul că "Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, încălcând, astfel, prevederile Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei".

În 19 septembrie 2011, deputatul PSD Oana Niculescu Mizil preciza într-un comunicat că mama ei nu este funcţionar public, ci are statut de personal contractual, menţionând că raporturile biroului de parlamentar cu aceasta au încetat în cursul zilei de luni.

"Ca urmare a informaţiilor apărute astăzi (19 septembrie 2011-n.r.) în presă referitor la presupul confict de interese în care m-aş afla, doresc să precizez următoarele: În Legea 161/2003 sunt explicate foarte clar condiţiile şi termenii de incompatibilitate a demnitarilor publici. În art 95, alin. 1 se precizează: «nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionării publici sunt soţi sau rude de gradul I» de asemenea la alin. 2 se menţionează că prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care «şeful ierarhic direct are calitate de demnitar»", spunea Mizil.

Ea susţinea că din punct de vedere juridic nu se află în această situaţie de incompatibilitate întrucât mama ei, Lidia Mizil, nu are statut de funcţionar public "şi, implicit, nu se supune rigorilor legii funcţionarilor publici, ci are statut de personal contractual".

"Doresc să precizez că raporturile contractuale dintre biroul meu de deputat şi dna. Lidia Mizil au încetat începând cu data de astăzi. Vreau să fie foarte clar pentru absolut toată lumea că am luat această decizie nu pentru că ar fi vorba despre ceva ilegal sau reprobabil, ci pentru a pune capăt oricăror speculaţii şi pentru a-mi scuti mama de atacuri politice nedrepte şi nejustificate. Vreau să subliniez acest lucru: insist să-mi scutesc părintele de neplăceri şi hărţuiri din partea adversarilor politici. Totdată, ţin să subliniez faptul că pentru coordonarea activităţilor sensibile şi delicate ale biroului de deputat este necesară o persoană de maximă încredere, iar alte persoane mai de încredere decât parinţii nu există", mai scrie Mizil.

În 7 octombrie 2011, Oana Mizil a înregistrat la Secţia de contencios administrativ acţiunea sa de anulare a actului constatator al ANI, acţiune ce a fost respinsă miercuri, 20 iunie 2012.

Pe de altă parte, ANI a cerut Parchetului instanţei supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul deputaţilor Oana Niculescu Mizil, Sonia-Maria Drăghici, Mihai Radan, Stelică Iacob Strugaru şi Andras-Levente Mate, care şi-au angajat mama, soţia sau copiii la birourile parlamentare.

Evaluările ANI au început în noiembrie 2010, inspectorii de integritate constatând că Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009 şi până în prezent, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Conform prevederilor Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

Potrivit dispoziţiilor articolului 253 indice 1 din Codul penal, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.