Dan Şova contestă durata anchetei DNA în dosarul "Turceni-Rovinari"

Contestaţia a fost depusă de Şova în 9 aprilie, urmând să fie analizată, joi, de un judecător de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaşie şi Justiţie (ICCJ).

Senatorul cere, astfel, accelerarea procedurilor de urmărire penală.

Potrivit Codului de procedură penală, contestaţia privind durata procesului penal poate fi depusă dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată "nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă".

Conform sursei citate, contestaţia poate fi formulată după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale.

Dan Şova este urmărit penal, din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma "Şova şi Asociaţii" a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie - 13 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre Complexul Energetic Turceni (CET) şi ICM - SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Dumitru Cristea, la data faptelor director general şi ordonator de credite al CET, să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

În acest fel, Şova ar fi contribuit la decizia lui Cristea de a încheia nelegal, la 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA "Şova şi Asociaţii". De asemenea, ar fi conceput termenii şi condiţiile contractului şi l-a semnat din partea SCA "Şova şi Asociaţii", obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes), susţin procurorii anticorupţie.

Într-un alt caz, în perioada 2 octombrie - 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, Dan Şova ar fi insistat pe lângă Cristea să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, "contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un act adiţional la contractul de asistenţă juridică". Şi în acest caz, Şova ar fi conceput termenii şi condiţiile actului adiţional, l-a semnat din partea SCA "Şova şi Asociaţii", obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

Totodată, în perioada ianuarie - 14 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM - SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, ar fi insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

Astfel, Şova ar fi contribuit la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari şi SCA "Şova şi Asociaţii", ar fi conceput termenii şi contractului, semnându-l din partea societăţii pe care o reprezenta. În urma acestui contract, societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA "Şova şi Asociaţii", ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei.

În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

Dan Şova este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

DNA a cerut Parlamentului avizarea reţinerii şi arestării lui Dan Şova, în dosarul "Turceni-Rovinari". Senatul nici nu a emis o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi PNL au sesizat Curtea Constituţională.

În urma analizării celor trei sesizări, judecătorii constituţionali au admis-o doar pe cea a CSM.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului", se arăta în decizia CC.