Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor: Vechiul CSM a predat justiţia SRI-ului şi şi-a compromis rolul constituţional

"Vechiul CSM a predat justiţia SRI-ului şi şi-a compromis rolul constituţional. Aceasta e concluzia pe care o ai după o primă lectură a Protocolului dintre CSM şi SRI încheiat în 2012, din care rezultă fără echivoc că CSM a abdicat singur şi de bună voie de la rolul său constituţional, “predând” independenţa justiţiei în mâna SRI. (..) Prin acest protocol, însă, CSM a dat pe tava TOT ce ţine de cariera judecătorilor şi procurorilor SRI-ului", scrie Dana Gîrbovan pe Facebook.

Magistratul susţin că CSM a dat drept Serviciului Român de Informaţii "să se poată implica inclusiv în procedurile de numire a judecătorilor la ÎCCJ sau în funcţiile de la vârful sistemului judiciar".

Preşedintele UNJR susţine că, deşi înfăptuirea justiţiei este rolul exclusiv al instanţelor, "prin acest protocol “înfăptuirea justiţiei” a devenit obiect al cooperarii dintre CSM şi SRI".

"Obligaţia judecătorilor şi a procurorilor de a nu fi colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii s-a transformat în obligaţia CSM-ului de a pune la dispoziţia SRI toate datele şi informaţiile privind magistraţii. Altfel spus, mapele profesionale ale magistraţilor, ce conţin inclusiv multe date cu caracter personal ale acestora, au fost puse la dispoziţia SRI. Numirile la ÎCCJ şi numirile în funcţii de conducere în instanţe şi parchete, sancţionarea magistraţilor, cariera lor, TOTUL a stat sub semnul implicării SRI. Acesta punea la dispoziţia CSM informaţii despre magistraţi, CSM le putea folosi dacă SRI îi dădea voie, însă judecătorul sau procurorul vizat nu avea măcar habar că promovarea lui, transferul sau orice altă cerere privind cariera sa nu depindea doar de examanele date, de criteriile prevăzute de lege, ci de “planuri comune” CSM-SRI", mai scrie judecătorul.

Gîrbovan susţine că "includerea independenţei şi înfăptuirii justiţiei în securitatea naţională a deschis posibilitatea ca SRI să ceară mandate pe siguranţă naţională privind judecătorii şi procurorii, putându-i astfel supraveghea mai ceva ca vechea Securitate comunistă ori SIPA. Acest lucru ar fi putut permite ca agenţii SRI să ştie în timp real tot ce doreau legat de mersul dosarelor, şi, de ce nu, să intervină “prin metode specifice” în cursul acestora".

Magistratul precizează că "avizele date de CSM pe proiectele de lege se făceau în urma consultării cu SRI".

"Protocolul a instituit realizarea unor “planuri comune” (!!!!!) în cauze complexe, ceea ce putea însemna orice. Ca să citez din clasici, nu e “plan de colaborare” ci “plan comun” de acţiune CSM-SRI. Similar cu Ministerul Public, şi CSM s-a obligat să dea raportul SRI cu privire la rezultatele obţinute în baza informărilor primite. Sincer, nu găsesc vreun adjectiv pentru a descrie impactul distructiv al acestui Protocol asupra independenţei justiţiei. Justiţia a fost pur şi simplu COMPROMISĂ de aceste Protocoale, care au călcat în picioare statul de drept, separaţia puterilor în stat şi independenţa justiţiei. Toti cei ce au contribuit la asta trebuie să dea socoteală, scrie judecătorul.

"Toţi cei care au clamat în ultimii ani că sprijină statul de drept, începând cu Preşedintele Klaus Iohannis şi ambasadele străine la Bucureşti, continuând cu instituţiile europene, au obligaţia să se pronunţe public pe tema acestor protocoale. (..) Sub aplauzele şi laudele ambasadelor şi a rapoartelor unor birocraţi de la Bruxelles, în România domnia legii a fost înlocuită de domnia protocoalelor secrete, unde până şi înfăptuirea justiţiei a fost făcuta sub oblăduirea şi coordonarea SRI. Toţi cei menţionati mai sus au obligaţia să răspundă public cu privire la abdicările grave de la statul de drept şi democraţie în România", explică magistratul.

Precizările vin după ce Consiliul Superior al Magistraturii a publicat, vineri, protocolul încheiat în anul 2012 între CSM şi SRI.

"Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege în scopul asigurării independenţei şi înfăptuirii justiţiei, precum şi al cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi factorilor de risc care pot afecta starea de legalitate, menţinerea ordinii de drept, precum şi climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, ca valori de securitate naţională potrivit proincipiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie", se arată în document.