Daniel Morar: În România încă nu s-a produs schimbarea de mentalitate pentru eradicarea corupţiei

Unii politicieni nu oferă "un foarte bun exemplu" prin susţinerea unor persoane condamnate pentru trafic de influenţă sau mită, declară Daniel Morar.

Raportul interimar al Comisiei Europene, publicat marţi, arată cu Bucureştiul nu a menţinut ritmul reformelor în acţiunile de combatere a corupţiei, constatând însă "bilanţul pozitiv" al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În ultimii cinci ani, DNA l-a inculpat pe fostul premier Adrian Năstase, miniştri, primari, judecători, poliţişti, 244 de oficiali de rang înalt fiind trimişi în faţa justiţiei în 2009, notează AFP. Cel mai recent caz este cel al senatorului social-democrat Cătălin Voicu, acuzat că a intervenit la magistraţi şi oficiali din cadrul Poliţiei în favoarea unor oameni de afaceri, în schimbul a 289.000 de euro, explică France Presse, precizând că, pentru prima dată în România, senatorii şi-au dat miercuri acordul pentru arestarea acestuia.

"Lupta împotriva corupţiei nu se limitează la inculpări şi condamnări. Este nevoie de o campanie de conştientizare, dublată de măsuri punitive, pentru a conduce la schimbarea mentalităţii. Atunci când oamenii vor fi dispuşi mai puţin să primească sau să ofere mită, procentul actelor de corupţie va scădea", subliniază Daniel Morar.

"Dar această schimbare de mentalitate încă nu s-a produs", adaugă şeful DNA, declarându-se optimist în legătură cu viitorul.

Trebuie "să se înceapă prin condamnarea definitivă a unor persoane publice şi politice importante. Acest lucru ar trebui să ofere sentimentul că nimeni nu este mai presus de lege şi să pună capăt ideii de impunitate", apreciază Morar.

În condiţiile în care procesele intentate unor oameni politici se prelungesc foarte mult, primarii din două oraşe - Cristian Anghel (PNL) şi Mircia Gutău (PDL) - au fost condamnaţi la doi ani şi jumătate, respectiv trei ani şi jumătate de închisoare, pentru acte de corupţie. Unii politicieni au ezitat să se distanţeze de cei doi primari, notează AFP.

"Am observat că, deşi există oameni condamnaţi definitiv, beneficiază totuşi de susţinerea colegilor lor", afirmă Morar, exprimând regretul că, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziţie, unii "oameni politici atacă" DNA-ul.

"Este această atitudine un semnal negativ din partea politicienilor?", întreabă reporterul AFP.

"Da, nu oferă un foarte bun exemplu", a răspuns Daniel Morar.

Morar a precizat că "nu primeşte presiuni directe", dat fiind că se ştie că "ar fi degeaba". Şeful DNA consideră că supravegherea impusă de Bruxelles României după aderarea la UE este "utilă şi necesară". Şi asta, deşi România nu este singurul stat european afectat de cazuri de corupţie.

Daniel Morar se declară hotărât să continue combaterea corupţiei la nivel înalt. "Cetăţenii se simt cel mai afectaţi de «corupţia la ghişee». Dar corupţia la nivel înalt poate perverti şi deturna misiunea unui guvern", încheie Morar.