Daniela Semian, director de şcoală: Părinţii cu puţină şcoală trebuie "forţaţi" să participe la activităţi de conştientizare privind importanţa educaţiei. Altfel, copiilor lor nu le va plăcea şcoala

Implicarea familiilor, mai ales a părinţilor în educarea copiilor este primul pas care trebuie făcut pentru a reduce abandonul şcolar şi a creşte apetitul elevilor de a merge la şcoală şi a aprofunda fiecare materie predată, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX Daniela Semian, profesor şi coordonator al centrelor Nouă ne pasă din Vaduri (Piatra Neamţ) şi Bistriţa. Acestea sunt două dintre cele 84 de centre din cadrul programul „Nouă ne pasă", organizat de Fundaţia Nouă ne pasă, în cadrul cărora copiii cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani participă la ore de educaţie remedială, care au scopul de a-i ajuta să îşi îmbunătăţească rezultatele şcolare. Astfel, ea consideră că dezvoltarea unor „şcoli pentru părinţi", care să îi facă pe aceştia să conştientizeze importanţa educaţiei şi a şcolii în dezvoltarea şi creşterea copiiilor lor ar putea avea un impact pozitiv asupra abandonului şcolar şi a rezultatelor elevilor din clasele I – VIII.

„Cel mai bun lucru ar fi implicarea familiei lor. Cred că aici ar trebui statul să facă ceva sau noi, toţi, să găsim programe prin care să îi facem pe părinţi să fie conştienţi de importanţa şcolii în viaţa comunităţii şi a familiilor lor. În primul rând, a avea şcoală înseamnă a avea un serviciu. O şcoală a părinţilor. Eu asta aş vedea la mine la şcoală, spre exemplu, dar cu oameni care sunt pregătiţi, care sunt competenţi, precum specialişti în psihologie pentru adulţi. Deci o şcoală a părinţilor, dar în care comunitatea să ne sprijine, să îi oblige cumva să participe la diverse activităţi de conştientizare, cred că ar fi interesant şi ar ajuta la a schimba mentalitatea", a spus Daniela Semian.

Cu o rată a abandonului şcolar de 15,3% în rândul populaţiei cu vârsta între 18 şi 24 de ani, România s-a aflat şi în 2021 pe primul loc în Europa la acest capitol, potrivit datelor Eurostat.

Daniela Semian a explicat că una dintre problemele cele mai pregnante este reprezentată de lipsa parcursului educaţional al părinţilor, având în vedere că unii dintre ei nu au reuşit să parcurgă mai mult de două clase.

„Au fost părinţi care au venit la şcoală să ceară foile matricole dorind să se angajeze. Şi ei spuneau că au făcut patru clase, dar când ne uitam în foaia matricolă aveau doar două clase, pentru că celelalte două erau repetări, însă ei considerau că au făcut patru clase dacă au stat patru ani în şcoală. E destul de complicat. Şi cred ar trebui o campanie mult mai puternică de conştientizare", a mai spus Daniela Semian, adăugând că autorităţile sau comunităţile locale ar trebui să găsească un mijloc de a-i „forţa" pe părinţi să vină la întâlniri de conştientizare.

„Spre exemplu, la noi în comună, a fost o iniţiativă desfăşurată de o firmă privată care organiza cursuri pentru persoanele care nu au finalizat şcoala. Şi noi am identificat în rândul populaţiei anumiţi oameni care nu şi-au finalizat nici măcar opt clase, dar nu au dorit să vină, efectiv nu au dorit să participe la aceste cursuri. Dar în momentul în care cineva devine părinte trebuie să fie sprijinit. Ce înseamnă într-adevăr să fii părinte? Nu înseamnă doar să îi dau unui copil să mănânce şi să îi dai haine. Asta nu-i asigură un viitor. Şi asta e valabil la orice familie, nu doar în familiile care nu au posibilităţi."

Lipsa de implicare din partea părinţilor - care în multe cazuri se confruntă cu diverse probleme - în ceea ce priveşte urmarea unui traseu educaţional începe încă din primele etape de creştere, mai exact de la grădiniţă, insituţie educaţională pe care copiii defavorizaţi nu ajung să o cunoască, a mai spus Daniela Semian.

„În primul rând, familiile nu îi sprijină, nu vin cu o cultură a muncii, a dedicării, a progresului din familie. De regulă părinţii fie sunt despărţiţi, fie unul dintre ei este alcoolic, fie ambii sunt alcoolici, fie nu au muncit niciodată. Şi atunci îşi câştigă existenţa lucrând cu ziua. De asemenea, aceşti copii nu au fost la grădiniţă. Şi faptul că nu au frecventat o grădiniţă se vede, pentru că vin cu un mare minus în clasa pregătitoare. Ei nu ştiu nici să recunoască culorile, totul li se pare greu, imposibil şi de aici încep să spună că lor nu le place şcoala."

De asemenea, şi copiii trebuie să fie motivaţi pentru a se implica şi a fi atraşi de şcoală, a mai spus Daniela Semian. Astfel, cei şapte profesori din cadrul celor două centre „Nouă ne pasă" pe care le coordonează Daniela Semian – care predă şi limba română copiiilor din aceste centre - au ca obiectiv, în primul rând, să îi ajute pe copii să descopere cum să înveţe.

„În centrele Nouă ne pasă activităţile nu sunt clasice ci se desfăşoară mai mult prin joc, să spun aşa. Încercăm să punem accent pe descoperirea prin joc, tehnici interactive folosim foarte mult şi mijloacele audio-video pentru a îi stimula pe copii să gândească, inclusiv la matematică. Din fericire, în ultimul timp au apărut destul de multe lecţii sub formă de joc, chiar şi la matematică, unde era puţin mai dificil pentru ei să înţeleagă. Şi ei chiar sunt încântaţi, au mai mult curaj în clasă, nu mai sunt inhibaţi, doresc să răspundă. Nu punem note, iar ei ştiu că sunt ajutaţi tocmai pentru a recupera ceea ce nu stăpânesc foarte bine."

În cadrul centrelor din Vaduri (deschis în 2016) şi Bistriţa (deschis în 2017), din judeţul Neamţ, sunt predate două discipline – româna şi matematica. În prezent, cele două centre au 60 de elevi în program, desfăşoară împreună 28 de ore pe săptămână  - 20 de ore în centrul din Vaduri, respectiv 8 ore în centrul din Bistriţa – şi necesită un buget total de circa 1551.130 de lei.

„Noi am optat pentru două discipline, respectiv română şi matematică, câte două ore pentru fiecare disciplină în parte. Dar, în cadrul acestor ore, facem un pic de tehnici de a învăţa să înveţi, pentru că e mult mai important pentru aceşti copii să fie ajutaţi să descopere modalitatea în care pot să înveţe mai uşor. Dacă ar fi mai multe discipline ar dura prea mult, iar elevii sunt foarte obosiţi. Ei vin după cinci, şase ore de curs, iar cei mari după şase - şapte ore. Spre exemplu, unii dintre ei pleacă la ora 07.00 de acasă, dat fiind distanţele mari între şcoală şi domiciliu", a menţionat Daniela Semian, care şi-a început cariera la catedră în 1997, predând disciplinele limba română şi religie.

În anul şcolar 2021-2022, 377 de profesori au susţinut 2.442 de copii de la 84 de şcoli din 31 de judeţe, iar profesorii au reuşit să ridice cu aproximativ un punct notele elevilor şi să crească prezenţa în clase a celor care au participat în acest program cu 80%.

„ Unii dintre ei au făcut progrese foarte mari şi chiar le place să răspundă atunci când se simt ei singuri - la română şi la matematică, dar şi la celelalte discipline. Eu am făcut şi lecţii de istorie, de geografie pentru cei de gimnaziu şi au fost încântaţi. Le place foarte mult şi îi motivează. Bineînţeles, nu toţi au rezultate excepţionale în sensul de a fi peste nota 5 la evaluările naţionale, dar, spre exemplu, am avut o elevă care până în clasa a 4-a nu reuşise să citească. Din clasa a cincea noi am preluat fetiţa în centru pentru că atunci a apărut programul acesta „Nouă ne pasă". Şi marea noastră surpriză a fost în clasa a opta, pentru că eleva noastră ştia să citească cursiv. Şi în continuare şi-a continuat studiile la o şcoală profesională, nu a abandonat şcoala."

Programul Nouă ne pasă a fost lansat în 2016, iar o parte dintre orele de educaţie remedială au fost susţinute chiar de clienţii eMAG, care au donat 160.600 de lei prin platforma eMAG şi au susţinut costul pentru 5.900 de ore de educaţie remedială.