Data de la care consumatorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate / Sistemul de garanţie-returnare (SGR) devine funcţional şi în România

Din 30 noiembrie, consumatorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate urmând ca, după golirea ambalajului, să îl predea într-un punct de returnare organizat de comercianţi, pentru a primi valoarea garanţiei plătite iniţial.

SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile a fost creat în ideea de a încuraja reciclarea şi gestionarea eficientă a deşeurilor ambalajelor, deopotrivă de către populaţie şi companii. Sistemul este aplicabil pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, care vor trebui să fie etichetate cu un marcaj specific.

Din punct de vedere legislativ, a fost impusă companiilor producătoare, importatorilor şi comercianţilor de produse ambalate participarea la un sistem de colectare şi reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile şi au fost stabilite obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR. În România, acest sistem este reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (publicată în MO 955/06.10.2021), care instituie regulile necesare pentru implementarea SGR pentru ambalajele primare nereutilizabile aferente atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât şi produselor importate sau achiziţionate intracomunitar.

„În contextul în care în România, dintre deşeurile abandonate, aproximativ 38% sunt reprezentate de deşeuri de plastic, sticlă şi metal şi ţinând cont că Directiva UE 62/94/ privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje prevede posibilitatea organizării unor sisteme de returnare de către statele membre, a apărut cadrul legal pentru organizarea acestui sistem garanţie-returnare. Scopul acestui sistem este de a colecta din piaţă şi de a introduce ambalajele într-o economie circulară, pe lângă îmbunătăţirea calităţii mediului ajutând România să atingă ţintele naţionale de colectare şi reciclare stabilite la nivel european”, a precizat Daniela Neagoe, Senior Manager, Global Trade, EY România.

Garanţia trebuie să fie evidenţiată distinct în documentele fiscale, respectiv factura sau bonul fiscal. Legislaţia românească nu prevede un tratament fiscal specific aplicabil garanţiei SGR.

„Având în vedere faptul că la acest moment nu avem o prevedere specifică în Codul fiscal care să definească dacă garanţia aferentă ambalajelor SGR este sau nu cuprinsă în sfera de aplicare a TVA, considerăm că ar fi oportună clarificarea de către autorităţile fiscale a acestui aspect, precum şi a tratamentului aplicat pentru garanţiile nerestituite, şi anume, dacă se impune sau nu colectarea TVA în cazul garanţiilor nerestituite. Separat, atragem atenţia şi asupra altor implicaţii generate de sistemul garanţie returnare, în special în ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate, evidenţierea în declaraţia SAF-T, precum şi interacţiunea cu standardul de facturare electronică”, explică Sînziana Radu, Manager, Taxe Indirecte, EY România.

Producătorii vor trebui să respecte o serie de obligaţii de raportare, ţinere de evidenţe, marcare, conform prevederilor legislative de mai sus, precum:

încheierea unui contract cu administratorul SGR, RetuRO

raportarea ambalajelor în programul informatic pus la dispoziţie de către RetuRO

ţinerea de evidenţe ale produselor pe tip de material, greutate şi volum, precum şi evidenţa garanţiilor şi transmiterea acestora, până la data de 10 a lunii imediat următoare, către RetuRO

plata valorii garanţiei până în data de 25 a lunii următoare introducerii pe piaţă a produselor către RetuRO

marcarea produselor cu simbolul reprezentativ SGR şi cu codul EAN care să conţină informaţii specifice.

Potrivit legislaţiei, comercianţilor le revin de asemenea o serie de obligaţii dintre care cele mai importante ar fi:

încheierea unui contract cu administratorul SGR

raportarea ambalajelor în programul informatic pus la dispoziţie de către administratorul SGR

ţinerea de evidenţe a numărului total de produse în ambalaje SGR comercializate, defalcat pe tip de produse

indicarea valorii garanţiei la raft şi pe documentele fiscale

plata valorii garanţiei operatorilor economici de la care achiziţionează produse ambalate şi restituirea valorii garanţiei la momentul returnării ambalajelor SGR.

Comercianţii vor putea să comercializeze produse numai de la producători înregistraţi în SGR sau de la distribuitori ai acestor producători.

„Produsele introduse pe piaţa naţională în ambalaje SGR, aşa cum sunt definite în Hotărârea de Guvern nr. 1.074/2021, se vor identifica prin noi structuri numerice unice, destinate plasării, vânzării, colectării şi reciclării prin intermediul SGR. Pe lângă acest cod de bare EAN, realizat în conformitate cu specificaţiile oferite de administratorul SGR, pe eticheta produselor ambalate în ambalaje SGR se va aplica şi simbolul reprezentativ, stabilit prin Ordinul nr. 1802/2023 pentru aprobarea simbolului care indică apartenenţa la sistemul de garanţie-returnare”, a precizat Adriana Nedelescu, Senior Consultant, Comerţ Internaţional, EY România.

Începând cu data de 01.01.2024, potrivit unui proiect de modificare a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, o contribuţie la Fondul pentru mediu va fi datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR.

Pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65% pentru anul 2024) şi cantităţile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate se va plăti o contribuţie de 0,5 lei pentru ambalaje din metal şi 1 leu (dublul garanţiei) pentru ambalaje din sticlă şi plastic.

Ţinând cont de termenul foarte scurt până la intrarea în funcţiune a acestui sistem se recomandă companiilor să demareze cât mai urgent stabilirea procedurilor interne necesare implementării SGR la nivelul companiei, având în vedere şi aspecte precum:

fluxurile privind circuitul garanţiei şi al ambalajelor produselor care fac obiectul SGR

gestionarea pierderilor/distrugerilor de ambalaje SGR

etichetarea produselor care fac obiectul SGR din prisma noilor cerinţe (de ex., pictogramă şi cod EAN)

înregistrările contabile aferente garanţiei, tarifului de administrare, tarifului de gestionare

tratamentul fiscal al garanţiei, evidenţierea acesteia pe factură în diverse situaţii (de ex., produse acordate gratuit)

identificarea produselor supuse SGR, aceasta poate fi uneori dificilă mai ales în cazul ambalajelor compozite

pregătirea punctelor de colectare a deşeurilor de ambalaje SGR

respectarea regimului deşeurilor.