DATE STATISTICE privind emigraţia în România. Preşedintele INS: "Numărul cetăţenilor care pleacă din ţară este mai mare decât al celor care vin"

Preşedintele INS a precizat că scăderea cea mai mare a populaţiei României s-a produs imediat după momentul aderării la Uniunea Europeană, în 2008, când s-a înregistrat cel mai mare flux de emigranţi la nivelul României, iar consecinţele se văd deja în piaţa forţei de muncă.

"Un subiect important în demografie este cel al migraţiei internaţionale. Pentru anii 2013-2014 au emigrat mai multe femei decât bărbaţi. La nivelul celor doi ani, ponderea feminină este în jur de 55 la sută. Este o schimbare de comportament la nivelul populaţiei, pentru că la începutul anilor 2000 era invers. La nivelul celor care vin, tendinţa este inversă, adică vin mai mulţi bărbaţi. O caracteristică interesantă este că avem mai mulţi emigranţi în grupa de vârsrtă 20 - 50 de ani", a spus Tudorel Andrei.

El a mai precizat că cifrele provizorii pe care INS le are pentru anul 2014 indică o diferenţă de 42.177 de persoane între plecările şi sosirile din ţară.

Astfel, în total 184.603 de persoane au emigrat anul trecut, iar alte 142.426 sunt înregistrate ca imigranţi, iar populaţia rezidentă a României număra, la 1 ianuarie 2015, 19.861.408 de persoane.

Preşedintele INS a precizat că dezechilibrele demografice sunt mult mai greu de corectat chiar şi decât cele economice.

"Din păcate, dezechilibrele din demografie nu pot fi contracarate într-o perioadă scurtă de timp şi aceste dezechilibre nu apar din cauza unor schimbări economice sau politice într-o perioadă scurtă de timp. Sunt dezechilibre care se formează şi se accentuează pe o perioadă lungă de timp. Schimbarea demografică majoră la nivelul populaţiei Româniaiei a fost marcată la nivelul anilor 1990", a explicat Tudorel Andrei.

Acesta a precizat că sunt mai mulţi factori importanţi care au dus la actualele schimbări demografice, primul fiind cel al tranziţiei demografice, care e diferită total de tranziţia economică.

"Toate ţările au trecut prin această tranziţie demografică şi au încheiat-o la începutul secolului XX, când România avea o populaţie tânără. Fenomenul de tranziţie demografică a fost încetinit în perioada economiei planificate, din cauza unor măsuri artificiale de creştere a natalităţii şi, implicit, de creştere a populaţiei. Toate aceste intervenţii artificiale pot fi văzute în instoria României de după 1990", a spus preşedintele INS.

Tudorel Andrei a precizat că începutul tranziţiei a marcat un alt comportament şi la nivelul fiecărui individ, la nivelul fiecărei familii. Astfel, dacă la începutul secolului XX, numărul de copii născuţi de o femeie în perioada fertilă era de 5,9, în 1989 s-a ajuns la 2,2 copii, iar astăzi - 1,4 copii la o femeie aflată în perioada fertilă.

"Rata de înlocuire, necesară pentru a menţine aceeaşi populaţie în perioada viitoare, ar fi de 2,1 copii", a explicat sursa citată.

El a adăugat că, în raport cu 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a ţării s-a diminuat cu aproape 90.000 de persoane, principala cauză fiind factorul natural, respectiv faptul că numărul naşterilor a fost mai mic decât cel al deceselor.

"Din 1990, la nivelul României, numărul de decese a fost între 240.000 şi 250.000 de persoane, iar numărul de naşteri a scăzut de la 230.000 - 240.000 până la sub 180.000 de persoane la nivelul anului 2014. În mod natural, am avut această scădere a populaţiei rezidente, iar rata fertilităţii a scăzut sub nouă la sută, ceea ce arată o reducere naturală a populaţiei, la care se mai adaugă şi migraţia internaţională", a mai spus preşedintele INS.

Citeşte şi: INS: Populaţia cu domiciliul în România a scăzut. Indicele de îmbătrânire demografică, în creştere

Citeşte şi: INS: Pest un sfert din persoanele cu program parţial de lucru sunt dispuse să muncească mai mult

Citeşte şi: INS: Femeile sunt în continuare majoritare şi reprezintă 51,1 la sută din populaţie