De ce nu a fost Andrei Plăcintă condamnat la închisoare cu executare. Motivarea deciziei instanţei în procesul fiului senatoarei

Andrei Plăcintă, fiul senatoarei Sorina Plăcintă, a fost condamnat, în 14 martie, de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă la omor, tâlhărie şi ultraj contra bunelor moravuri, în cazul incidentului petrecut în 6 decembrie 2010.

Magistratul care a decis condamnarea lui Andrei Plăcintă la o pedeapsă cu suspendare arată în motivare, document obţinut de agenţia MEDIAFAX, că faptele de tâlhărie şi ultraj în forma comisă de Andrei Plăcintă prezintă un grad mediu de pericol, în vreme ce fapta de tentativă la omor prezintă un grad ridicat de pericol concret pentru că acesta a prevăzut şi urmările acţiunilor sale asupra victimei.

"La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 52 C.pen., precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen. raportate la prezenta cauză, reţinând următoarele: în ceea ce priveşte infracţiunea de tâlhărie, Tribunalul reţine că deşi această infracţiune are un grad ridicat de pericol social abstract, gradul de pericol social concret al infracţiunii deduse judecăţii este unul mediu, având în vedere că intenţia de însuşire fără drept a telefonului mobil al martorei .... a fost una supravenită; în ceea ce priveşte tentativa la infracţiunea de omor, Tribunalul reţine un grad ridicat de pericol social abstract, dar şi concret, întrucât inculpatul, deşi a prevăzut faptul că prin efectuarea manevrelor violente pune în pericol viaţa victimei, a acceptat producerea unui astfel de rezultat; în ceea ce priveşte infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, Tribunalul reţine de asemenea un grad relativ ridicat de pericol social abstract şi concret, faptele inculpatului tulburând ordinea şi liniştea publică; de asemenea, Tribunalul reţine că inculpatul a avut o atitudine nesinceră în cursul procesului penal şi că a achitat cheltuielile determinate de spitalizarea victimei S.N. (Stan Niculae, n.r.)", notează judecătorul în documentul citat.

Citeşte şi: Andrei Plăcintă, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă de omor şi ultaj

Pe de altă parte, judecătorul a reţinut şi "comportarea bună a inculpatului" înainte de săvârşirea faptelor, respectiv lipsa antecedentelor penale, implicarea în diverse programe de voluntariat, deţinerea unui loc de muncă, participarea la diverse programe de formare profesională şi faptul că "a fost caracterizat pozitiv de profesori".

Pentru aceste motive, instanţa a reţinut în favoarea lui Andrei Plăcintă circumstanţa atenuantă şi a redus pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

Potrivit articolului 76 din Codul penal, pe care instanţa l-a avut în vedere în acest caz, în cazul în care există circumstanţe atenuante, "când minimul special al pedepsei închisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de trei ani".

Andrei Plăcintă a fost condamnat de instanţa Tribunalului Bucureşti la trei ani de închisoare pentru acuzaţia de tentativă la omor calificat, la un an de închisoare pentru tâlhărie şi la şase luni de închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Acesta ar urma să execute pedeapsa cea mai grea, de trei ani de închisoare, pedeapsă suspendată pe un termen de încercare de opt ani.

"Ia act că persoanele vătămate Harabulă Iulia Delia şi Stan Niculae nu au participat în procesul penal în calitate de părţi vătămate şi nu s-au constituit părţi civile. Respinge acţiunea civilă a părţii civile Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, constatând prejudiciul acoperit", se mai arată în decizia instanţei.

Citeşte şi: Plăcintă Jr., despre tentativa de a-şi "salva" prietena: Eram tot numai adrenalină. Mi-am zis că ce o fi o fi. Eram în stare de orice. Vezi declaraţiile lui Andrei Plăcintă

Sentinţa poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Parchetului Capitalei l-au acuzat pe Andrei Plăcintă că, în seara zilei de 6 decembrie 2010, pe fondul unor neînţelegeri cu Iulia Delia Harabulă, a lovit-o şi a deposedat-o de un telefon mobil, iar ulterior s-a urcat cu picioarele pe capota şi plafonul autoturismului acesteia.

În momentul în care, în apărarea tinerei au intervenit mai multe persoane, Andrei Răzvan Plăcintă, aflându-se la volanul autoturismului marca Renault Laguna, a intrat cu acesta pe trotuar cu intenţia vădită de a-i lovi. În aceste împrejurări, în timp ce Niculae Stan încerca să îl oprească, ţinându-se cu mâinile de capota autoturismului, s-a dezechilibrat şi a căzut.

"Acuzatul şi-a continuat deplasarea şi a surprins-o pe aceasta sub autoturism, după care, prin mai multe manevre succesive ale autoturismului în faţă şi în spate a trecut peste partea vătămată, provocându-i mai multe leziuni traumatice ce au determinat internarea la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi au necesitat pentru vindecare 40-45 de zile de îngrijiri medicale", potrivit procurorilor.

Andrei Răzvan Plăcintă a fost arestat preventiv pentru 29 de zile în 8 decembrie 2010, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti, fiind eliberat în 6 ianuarie 2011.

Citeşte şi: Răzvan Andrei Plăcintă, trimis în judecată de procurorii bucureşteni