De ce pleacă românii la muncă în străinătate. Pentru că "România e săracă, mizeră, coruptă şi lipsită de oportunităţi"

Persoanele care cred că migraţia pentru muncă în străinătate a crescut în 2010 consideră că acest fenomen este cauzat de înrăutăţirea situaţiei din România în perioada de criză şi de dezamăgirea faţă de viaţa şi oportunităţile din ţară.

"Aproape toate aceste persoane împărtăşesc opinia că oamenii sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi‑au pierdut locurile de muncă şi/sau li s‑au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale sunt doar peste hotare, România fiind «săracă», «mizeră», «coruptă», «prost condusă» şi «lipsită de oportunităţi»", se arată în studiul "Impactul crizei economice asupra migraţiei forţei de muncă româneşti, prezentat marţi de Friedrich Ebert Stiftung.

Iniţiatorii studiului au precizat că toate categoriile de populaţie împărtăşesc aceeaşi opinie, că migraţia mai degrabă "contribuie la dezvoltarea României" şi "ajută persoanele care pleacă să vadă cum se trăieşte în alte ţări", dar şi că "migraţia destramă familiile", "face ca oamenii să fie interesaţi doar de bani" şi accentuează inegalităţile sociale între săraci şi bogaţi.

Românii pleacă în străinătate pentru bani, indiferent de vârstă, gen, nivel de educaţie, ocupaţie, arătând că "aici nu poţi câştiga un ban decent" şi "nu‑ţi poţi face un viitor".

Migranţii reveniţi în ţară se împart în două grupuri: 63 la sută sunt mulţumiţi că s‑au întors în ţară, în principal pentru că "sunt acasă, alături de familie" şi 35 la sută sunt nemulţumiţi, pentru că veniturile sunt prea mici, locurile de muncă lipsesc, iar "în ţară se trăieşte greu".

"Migranţii reveniţi consideră că trăiesc «mai prost» sau «mult mai prost» în România decât în străinătate, pentru că veniturile sunt insuficiente, situaţia generală din România este caracterizată de «sărăcie», «corupţie», «legi proaste», «lipsă de oportunităţi» şi lipsă a locurilor de muncă. Foarte puţini «trăiesc mai bine» şi asta pentru că «sunt acasă, cu familia»", se mai arată în studiu.

Studiul a fost realizat în 2010 în 71 de comune şi 30 de municipii şi oraşe din judeţele Braşov, Călăraşi, Dolj, Maramureş, Neamţ şi Vaslui. În total au fost intervievaţi 2.974 de români din ţară şi 980 de migranţi.