DECLARAŢIA DE AVERE a lui Nicuşor Constantinescu: Case, terenuri, maşini, şalupă şi un milion de dolari în conturi

În ultima declaraţie de avere depusă de Nicușor Constantinescu în luna iulie, acesta menţionează şase terenuri intravilane.

Astfel, la unul dintre terenuri, în suprafaţă de 1.431 de metri pătraţi, aflat la Constanţa, este trecută ca titular soţia sa, Codruţa Constantinescu, în urma partajului. Aceasta este coproprietar, împreună cu Nicuşor Constantinescu, al altor două terenuri în suprafaţă de 2.000, respectiv 1.123 de metri pătraţi, la Mila 23 (Tulcea) şi în Voluntari (Ilfov). Un alt teren de 335 de metri pătraţi, în Piatra Neamţ, a fost donat de Nicuşor Constantinescu fiului său, Ştefan.

Nicuşor Constantinescu deţine câte o cotă parte de 4% din  două terenuri cumpărate în anul 2009 în Bucureşti şi având o suprafaţă de doar 24,16 metri pătraţi, respectiv 35,68 metri pătraţi. Restul copropietarilor acestor terenuri sunt: Sorin Ionuţ Barbu, Cristian Bozgan, Daniel Bucura, Irina Elena Chircă, Lucia Gherarde, Mihai Mazăre, Radu Mazăre, Oana Mihaela Moldovan, Ioana Nadolu, Gerardina Elena Neagoe, Adrian Radu, Emilian Schwartzenberg, Roxana Elisabeta Sfrija, Carmen Antoanela Stăncescu, Gabriel Sorin Strutinsky şi Adrian Marin Vîlsan.

De asemenea, Nicuşor Constantinescu are trei case de locuit şi o casă de vacanţă. La una dintre acestea, în suprafaţă de 687 de metri pătraţi, în Constanţa, apare ca proprietar, în urma partajului, Codruţa Constantinescu, alte două case sunt donate copiilor, Ştefan şi Smaranda, iar în cazul unei case din Bucureşti, de 184,43 de metri pătraţi, Nicuşor şi Codruţa Constantinescu sunt coproprietari.

Preşedintele suspendat al CJ Constanţa are şi o cotă indiviză de 33% dintr-o şalupă de agrement, precum şi cinci maşini - Aro 304, Jaguar, Volkswagen Golf, Fiat şi Land Rover.

În declaraţia de avere, Nicuşor Constantinescu menţionează că în perioada 1990-2011 a dobândit tablouri, timbre, bijuterii şi alte obiecte a căror valoare nu o poate însă aprecia. El menţionează picturi în ulei ale soţiei sale, dobândite în 2013, în valoare de 15.000 de euro.

Nicuşor Constantinescu are şi un depozit bancar de 987.000 USD şi un cont curent de 5.558 USD.

De asemenea, el are acţiuni sau părţi sociale la diverse firme: SC Xenoti SRL, SC Conpress Group, SC Royal Distribution Services, SIF Transilvania, SC Sigma Trading, SC Ideea Contrast, SC Comtext SA, SC Oltenia, SC Eurosantis Com Invest SA, SC Alliance Qwest Company SA, SC Silk Estate SA şi SC Rafting Company SRL.

Totodată, Nicuşor Constantinescu a acordat, în nume personal, împrumuturi de 100.685 de lei societăţii Xenoti SRL şi de 100.000 de euro societăţii Rafting Company SRL.

În declaraţia de avere, Constantinescu menţionează şi o datorie de 40.000 USD către o persoană fizică, contractată în 2014 şi scadentă în 2024.

Pe de altă parte, Nicuşor Constantinescu a menţionat în declaraţia de avere un cadou de 300.000 de lei primit de soţia sa de la Gheorghe Oancea.

În privinţa veniturilor pe anul fiscal încheiat, Nicuşor Constantinescu a încasat indemnizaţia de preşedinte al CJ Constanţa de 55.656 lei, iar soţia sa un  salariu de 12.168 lei de la On Plonge SRL. În declaraţioa de avere, şeful CJ Constanţa mai trece şi un împrumut restituit de 200.000 de euro.

La termenul de vineri al dosarului în care preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa este acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut instanţei să dispună punerea sub sechestru a tuturor bunurilor lui Nicuşor Constantinescu, pentru a fi recuperat prejudiciul, dacă instanţa va stabili definitiv că acesta este vinovat şi îl va obliga să plătească daune.

Procurorul a solicitat instanţei să fie pun sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe site-ul instituţiei pe care acesta a condus-o.

După această solicitare, avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul. În aceste condiţii, cererea procurorului DNA nu a mai fost soluţionată la termenul de vineri.

În cazul cererii de recuzare a judecătorului, o soluţie va fi pronunţată de Tribunalul Bucureşti la 31 octombrie.

În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.

Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Soluţia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că "inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York", la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre "deciziile abuzive" luate împotriva sa.

Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi "orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze".