Dezvăluirile privind copierea documentelor SIPA. Ce conţine arhiva şi până unde au ajuns competenţele serviciului secret

Informaţia că mai multe documente din arhiva SIPA ar fi fost copiate a readus în atenţia publică un fost serviciu secret despre care de multe ori s-a spus că s-ar fi ocupat de supravegherea magistraţilor. La 11 ani de la desfiinţarea lui, nimeni nu a luat vreo decizie referitoare la datele colectate.

Urmărește
5050 afișări
Imaginea articolului Dezvăluirile privind copierea documentelor SIPA. Ce conţine arhiva şi până unde au ajuns competenţele serviciului secret

Ce conţine arhiva SIPA şi până unde au ajuns competenţele serviciului secret

Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) a fost înfiinţat în anul 1997, prin transformarea în unitate de sine stătătoare a Serviciului Independent Operativ (SIO) aflat, anterior, în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare, în mandatul lui Mircea Ionescu Quintus. Regulamentul de organizare şi funcţionare a SIPA a fost instituit prin două Ordine ale Ministrului Justiţiei, al căror conţinut nu este, însă, cunoscut.

În anul 1997, când ministru al Justitiei era Valeriu Stoica, SIPA a trecut, printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiţiei, dorindu-se ca acest serviciu secret să se ocupe şi de protecţia magistraţilor. În aprilie 2004, printr-o altă Hotărâre de Guvern, SIPA a fost redenumită Direcţia Generală pentru Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), ulterior apărând, în spaţiul public, informaţii cărora instituţia ar fi fost implicată în cazuri de încălcare a drepturilor omului, cu precădere în sistemul penitenciar, precum şi în cazuri de influenţare a actului de justiţie. DGPA a fost obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

În acest sens, DGPA a fost supusă unui audit realizat, în perioada 2004-2005, de o echipă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN). În urma acţiunii, experţii au constatat că nu ar fi existat reguli pentru diseminarea informaţiilor colectate de instituţie şi că fosta conducere ar fi încercat să obţină informaţii cu privire la implicarea unor magistraţi în acte de corupţie, depăşindu-şi, astfel, atribuţiile, explică judecătorul Dana Gîrbovan în revista Forumul Judecătorilor.

DGPA a fost desfiinţată în 2006, printr-o decizie a Ministerului Justiţiei, însă a rămas problema gestionării informaţiilor colectate de instituţie de-a lungul timpului. UNJR a cerut, la acea vreme, potrivit preşedintelui Uniunii, ca datele nevalorificate până la acea dată să fie distruse şi ca restul informaţiilor să fie gestionate în mod optim, solicitarea fiind înaintată de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) către Ministerul Justiţiei.

Arhiva SIPA ar fi conţinut mai multe seturi de documente, printre care s-ar fi numărat note informative din interiorul penitenciarelor, documente care s-ar fi aflat în posesia Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi alte informaţii care ar fi vizat implicarea unor magistraţi în fapte de corupţie, aşa cum s-ar fi stabilit în urma auditului efectuat la DGPA, se arată în presa de la acea vreme, citată în materialul preşedintelui UNJR. Documentele anterioare anului 2001 nu ar mai fi existat, acestea fiind arse, au precizat în repetate rânduri cei care au avut legătură cu serviciul.

Fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, afirma, în luna mai 2016, că a ridicat problema arhivei SIPA în Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT).

"Am prezentat în CSAT şi am primit mandatul de a inţia o hotărâre de guvern pentru a constitui o comisie pentru a inventaria arhiva SIPA şi pentru a stabili ce se va întampla cu ea. Până la sfârşitul lunii iunie vom avea o hotărâre de guvern pentru a stabili cine face parte din acestă comsie şi ce rol va avea", a declarat Raluca Prună.

În iulie 2016, Ministerul Justiţiei, sub conducerea Ralucăi Prună, punea în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie. Documentul prevedea că "pentru inventarierea şi predarea către Arhivele Naţionale a arhivei aparţinând fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, în continuare fosta D.G.P.A., arhivă aflată în prezent în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se înfiinţează Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A.".

Comisia ar fi urmat să aibă, printre altele, următoarele atribuţii: inventarierea arhivei fostei D.G.P.A. şi înaintarea de propuneri către Ministerul Justiţiei privind "clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora", potrivit documentlui citat. De asemenea, proiectul de hotărâre mai prevedea că, "până la finalizarea inventarierii, documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A nu vor fi supuse niciunui proces de copiere". După publicarea documentului de către Ministerul Justiţiei, UNJR i-a solicitat premierului de atunci, Dacian Cioloş, să retragă cât mai repede proiectul.

"Soluţionarea problemelor generate de moştenirea SIPA, cu implicaţii grave asupra independenţei sistemului judiciar, nu poate fi făcutaă prin ignorarea integrală a tuturor acţiunilor desfăşurate deja în ultimii zece ani şi nici prin legitimarea implicită a acţiunilor ilegale ale acestui fost serviciu secret, aşa cum doreşte actualul ministru al Justiţiei, Raluca Alexandra Prună. (…) Intenţia Guvernului României de a transfera legal, inclusiv către actualele servicii de informaţii, aceste informaţii <<de interes operativ>>, culese de agenţii SIPA prin metode securistice de poliţie politică şi violare a drepturilor omului este un atac la independenţa justiţiei şi încalcă angajamentele luate de România înainte de integrarea în Uniunea Europeană", se arată în scrisoarea trimisă premierului de UNJR.

"Înainte de a vorbi despre o nouă inventariere a acestei arhive compuse din documente culese în condiţii încă neelucidate, folosind un model ce ţine de practicile fostei Securităţi comuniste, este important ca atât magistraţii, cât şi întreaga opinie publică să cunoască exact şi complet ce s-a întâmplat cu această arhivă dupa desfiinţarea SIPA", se mai precizează în documentul citat.

Fostul ministru al Justiţiei susţine că instituţiile abilitate nu şi-au arătat interesul pentru inventarierea arhivei.

"Ca ministru nu am putut promova o hotărâre de guvern pentru a inventaria arhiva SIPA, deşi am pus în dezbatere publică un proiect, care relua o iniţiativă a ministrului Mona Pivniceru. CSM nu a dat aviz, iar ÎCCJ nu voia să prezideze comisia de inventariere. Mai mult, asociaţiile de magistraţi cu pricina au cerut public retragerea proiectului. Guvernul Cioloş din care am făcut parte nu a promovat nicio HG referitoare la SIPA şi nimeni în timpul mandatului meu nu a intrat în această arhivă. În paranteză fie spus, publicul ar trebui să ştie cine, cum şi în mandatul cărui ministru a intrat în această arhiva. Sub legislaţia actuală, fără inventarierea arhivei şi peste zece ani vom fi în acelaşi punct. Al speculaţiei şi invocării SIPA când ne împiedicăm cu urmărirea penală pe scări. (..) Arhiva nu poate fi arsă aşa cum spre stupoarea mea cereau unii magistraţi, ci trebuie inventariată. Si cea mai mare garanţie e prezenţa unor magistraţi în comisia de inventariere", a scris luni seara Raluca Prună pe pagina de Facebook.

Tudorel Toader, ministerul Justiţiei, a declarat, luni, că arhiva se află, acum, la ANP, unde este securizată. "Arhiva se află în păstrare. În prezent e securizată de ANP. Cine a făcut copii, va trebui să răspundă dacă informaţia se dovedeşte adevărată. Nu am cunoştinţă că s-ar fi copiat. După ce trec aceste zile voi vedea fizic această arhivă", a declarat ministrul Justiţiei.

Declaraţiile au fost făcute în contextul în care jurnalistul Dan Andronic susţine, într-un articol publicat pe evz.ro, că arhiva SIPA ar fi fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, comisie formată din judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul DNA Paul Dumitriu. Informaţiile au fost negate atât de Monica Macovei, cât şi de Cristi Danileţ.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici