DIICOT a declinat la DNA dosarul privind acordarea ilegală de credite de la BRD

Conform unor surse judiciare, anchetatorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au stabilit recent că procurorii anticorupţie sunt competenţi să cerceteze dosarul privind acordarea creditelor ilegale de către BRD.

Astfel, cauza a fost declinată la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru continuarea anchetei în acest caz.

Vineri, a fost chemat în faţa procurorilor anticorupţie omul de afaceri Remus Truică, cercetat în dosarul acordării ilegale de credite de la BRD, iar anchetatorii au decis să-i prelungească măsura controlului judiciar.

Procurorii DIICOT au instrumentat dosarul privind acordarea, în mod ilegal, a mai multor credite de către BRD. Între acestea se numără şi cel făcut de Elena Udrea, în valoare de aproximativ trei milioane de euro. În cazul fostului ministru al Turismului, DIICOT şi-a declinat competenţa, în 4 martie, şi a trimis dosarul la DNA.

DIICOT a anunţat, în 19 mai, că în dosarul privind acordarea ilegală de credite a fost începută urmărirea penală în cazul a 30 de persoane.

Astfel, procurorii DIICOT au început urmărirea penală în cazul lui Lucian Cojocaru şi Remus Truică, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu penal şi complicitate la spălare de bani, Alexandru-Claudiu Cercel-Duca, Gabriela-Ştefania Gavrilescu, Dana Băjescu, Mihail Andrei Nanu, Elena Duhomnicu, Monica Ceauşu, Alice Monac şi Alexandru Lucian Anghelescu, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la spălare de bani.

A fost începută urmărirea penală şi în cazul lui Cristian-Relu Aparaschivei, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi în cazul Cristinei-Gabriela Mazilu, Ioana-Irina Truică, Ilie-Marius Coconete, Ştefan Munteanu, Ionuţ Victor Nicoreşteanu, Niculae Ciumeti, Constantin Eugen Pop, Giorgiana Mirela Pop, George Gabriel Lişu şi S.N.E, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani.

În cazul lui Andrei-Mihai Bejenaru, Dan-Octavian Harabagiu şi Marian Gheorghe, procurorii au început urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune şi complicitate la spălare de bani.

În comunicatul DIICOT se mai arăta că în cazul lui Sorin Roşca-Stănescu şi Adrian Sârbu a fost începută urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani, iar în cazul Minolei-Alexandra Şerban şi Dumitru Diaconescu a fost începută urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals intelectual, în timp ce Dorin Cornal Drulă este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

"În cauză există suspiciunea rezonabilă că la sfârşitul anului 2007 la nivelul conducerii executive a BRD - Groupe Société Générale a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât şi cele emise de Banca Naţională a României, unor persoane fizice şi/sau societăţi comerciale, activitatea infracţională concretizându-se în obţinerea unor importante sume de bani din săvârşirea subsecventă a unor infracţiuni de înşelăciune, fiind cauzat un prejudiciu de 43.500.000 de euro în dauna BRD - Groupe Société Générale. Membrii grupului infracţional organizat au acţionat în mod concertat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, aceea de a obţine importante beneficii financiare, potrivit contribuţiei infracţionale pe palierele execuţionale din cadrul grupării. În cadrul grupării infracţionale organizate, fiecare membru a desfăşurat activităţi specifice interesului, poziţiei, pregătirii şi profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, cu desfăşurare pe termen lung”, menţionează DIICOT în comunicatul transmis marţi.

Potrivit DIICOT, doi dintre liderii grupării infracţionale, folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul BRD - Groupe Société Générale, "au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane subordonate şi aflate în raporturi de muncă cu banca, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a unui număr de 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru niciunul din creditele astfel acordate nu erau îndeplinite condiţiile minime impuse de normele de creditare şi că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate de evaluatorii agreaţi de bancă".

"Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii infracţionale, suspecţii şi-au asigurat sprijinul celorlalţi membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD - Groupe Société Générale, respectiv Alexandru Claudiu Cercel Duca şi Gabriela Gavrilescu, care, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către agenţiile Europa şi Primăverii, care funcţionează în interiorul Sucursalei Dorobanţi a BRD- Grup Dorobanţi. În acelaşi scop, suspecţii i-au atras în activitatea infracţională pe Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenţia Europa, Elena Duhomnicu, director al Agenţiei Primăverii, Monica Ceauşu, director la Agenţia Europa după avansarea lui Alice Monac şi Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanţi", au mai arătat procurorii DIICOT.

Potrivit acestora, cel de-al treilea lider al grupului infracţional, Remus Truică, a fost şi principalul beneficiar al activităţii infracţionale, din cele 17 credite acordate în mod fraudulos de BRD - Groupe Société Générale, 15 fiind acordate unor persoane fizice sau juridice aflate sub controlul său direct, obţinând astfel suma de 35.000.000 euro.

Procurorii mai spun că în ceea mai mare parte sumele de bani au fost externalizate prin includerea în circuite financiare prin conturi deschise la Monaco, în Elveţia, Austria şi Cipru, ”conturi controlate direct de către Remus Truică şi Cristian Aparaschivei şi apoi folosite de aceştia pentru achiziţionarea unor bunuri de lux, ambarcaţiuni şi imobile”.

”Pentru punerea în executare a activităţilor infracţionale inculpatul Remus Truică s-a folosit în principal de inculpatul Cristian Aparaschivei, omul său de încredere, care l-a rândul său a atras în cadrul grupului infracţional organizat alte persoane”, mai notează procurorii DIICOT, precizând că Truică a coordonat şi înfiinţarea a cinci societăţi comerciale reprezentate şi administrate de către Cristian Aparaschivei şi Ilie Coconete şi S.N.E, care, de asemenea, au obţinut în mod fraudulos credite de la BRD - Groupe Société Générale.

Elena Udrea este urmărită penal pentru complicitate la abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, în dosarul de la DNA privind creditul contractat de aceasta la BRD, în aceeaşi cauză fiind pus sub acuzare şi Sorin Popa, fost vicepreşedinte al băncii.

Direcţia Naţională Anticorupţie arată pe 2 noiembrie, într-un comunicat de presă, că în această cauză sunt urmăriţi penal Sorin Mihai Popa, director general adjunct al unei bănci la data faptelor, pentru abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, şi Elena Gabriela Udrea, secretar executiv al unui partid, la data faptelor, în prezent deputat, pentru complicitate la abuz în serviciu cu folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

Potrivit ordonanţei de efectuare a urmăririi penale, în perioada 2007- 2010, Sorin Mihai Popa "şi-a îndeplinit cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, prin aceea că a acordat clientului Udrea Elena Gabriela o serie de derogări care au condus la prejudicierea băncii".

"Prejudiciul în dauna băncii a fost determinat de neîncasarea sumelor datorate cu titlu de dobândă sau comision şi prin neexecutarea garanţiilor la momentul la care creditul putea fi declarat scadent anticipat (practic a amânat declararea creditului ca neperformant şi a privat banca de posibilitatea recuperării creanţei din executarea garanţiilor). De asemenea, a permis scoaterea bunurilor debitorului Udrea Elena Gabriela de sub incidenţa contractului de garanţie; la cererea suspectei Udrea Elena Gabriela, a permis aprobarea unui contract de novaţie, prin care debitorul iniţial solvabil, în persoana lui Udrea Elena Gabriela, a fost înlocuit cu unul insolvabil, împrejurare în care banca s-a aflat în imposibilitatea de a-şi recupera creditul", au precizat procurorii.

Anchetatorii susţin că, potrivit atribuţiilor stabilite prin contractul de administrare, Sorin Mihai Popa avea atribuţii de coordonare şi control cu privire la activitatea structurilor de Private Banking (clienţi privilegiaţi) şi risc, atribuţii în validarea şi aprobarea ofertării clienţilor privilegiaţi, precum şi în ceea ce priveşte acordarea de derogări de la prevederile normei bancare.

Elena Udrea este acuzată că a solicitat directorului Sorin Popa acordarea unui credit în valoare de 3.280.000 de euro, în regim Private Banking, fără să fi urmat procedura obişnuită a negocierii condiţiilor de finanţare cu persoanele aflate în subordinea directorului.

De asemenea, Udrea este suspectată că "a pus la dispoziţia băncii un raport supraevaluat a terenurilor pe care trebuia instituită ipoteca, a solicitat cedarea creditului prin novaţie către o altă persoană, în condiţiile în care cunoştea că persoana respectivă nu are posibilitatea să achite obligaţiile rezultate din contractul de credit, în sensul că nu avea bunurile necesare cu care să garanteze achitarea întregului credit".

Procurorii au precizat că prejudiciul cauzat băncii este de 2.576.541,53 de euro, reprezentând creditul acordat Elenei Udrea şi bunurile mobile şi imobile care au fost scoase din sfera garanţiilor contractuale şi nu mai pot fi executate.