Directorul Romsilva: Nu e normal ca autoritatea să elibereze autorizaţii de practică

Crăciunescu a spus că autorizaţia de liberă practică nu e specifică sectorului silvic, activitatea din acest sector nefiind una liberală, iar în cazul profesiilor liberale aceste autorizaţii sunt emise de organizaţiile profesionale, nu de autoritate.

Reprezentanţii Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor au criticat joi prevederea din proiectul noului Cod silvic privind introducerea autorizaţiilor de practică pentru personalul silvic, care ar urma să fie eliberate de către o comisie numită de ministrul delegat pentru Ape şi Păduri pe baza unui regulament aprobat tot de autoritate. Aceştia au susţinut că acest lucru va duce la înregimentarea politică a personalului silvic, care ar trebui, dimpotrivă, scos de sub spectrul politic.

Directorul Romsilva a spus că încadrarea personalului silvic şi-o asumă instituţia desemnată să administreze pădurile şi nu e normal s-o facă autoritatea.

În ceea ce priveşte proprunerea Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, ca statutul personalului silvic să prevadă ca aceşti angajaţi să nu aibă dreptul să facă parte dintr-un partid politic, Crăciunescu a spus că acesta este un drept prevăzut în Constituţie.

Referitor la obligaţia Romsilva, prevăzută în proiectul de Cod silvic, de a asigura gratuit paza a un milion de hectare de pădure, reprezentând mici prorpietăţi de până la 30 de hectare care în prezent nu sunt păzite, Crăciunescu a spus că el a propus ca regia să asigure paza micilor proprietăţi de pădure părăsite, în funcţie de posibilităţile financiare ale ocolului silvic din vecinătate.

El s-a referit însă la păduri de până la trei hectare aflate în această situaţie, acestea însumând o suprafaţă de aproximativ 450.000 de hectare, şi a spus că nu i se pare normal să asigure paza pentru o suprafaţă de încă un milion de hectare, fiind necesar mult mai mult personal.

Romsilva are în administrare cele 3,2 milioane de hectare din proprietatea statului (jumătate din fondul forestier al României) şi alte 1,1 milioane hectare din proprietate privată, în timp ce 2,1 milioane de hectare sunt administrate de ocoale silvice private. Rezultă astfel o suprafaţă de 900.000 de hectare de pădure care nu este administrată.

Proiectul noului Cod silvic a fost aprobat de Guvern pe 2 octombrie şi trimis la Parlament, unde este dezbătut în regim de urgenţă.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, a declarat, într-o conferinţă de presă, pe 3 octombrie, că "prioritatea zero" a mandatului său a fost să facă "ordine în păduri" şi a prezentat cele mai importante modificări aduse actualului Cod Silvic.

Citeşte şi: Directorul Romsilva: Aştept să se adopte noul Cod Silvic, să avem un management modern al pădurilor

O serie de modificări vizează "oprirea jafului din păduri", de la aplicarea Codului penal pentru furtul de lemn ca şi pentru alt furt, indiferent de cantitate, şi interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere, la introducerea autorizaţiilor de parctică pentru personalul silvic, ce pot fi retrase la constatarea unor nereguli.

"Personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice (...) este obligat să obţină autorizaţia de practică; procedura de acordare, suspendare şi retragere a autorizaţiei de practică se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură", prevede proiectul de modificare a Codului silvic. După adoptarea acestuia, ar urma să mai fie emis şi Ordinul de ministru pentru introducerea autorizaţiei de practică.

O altă modificare se referă la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, prin care se va realiza "o valorificarea economică net superioară", precum şi un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure, a spus ministrul. Varga a precizat că în majoritatea statelor europene lemnul se valorifică în acest fel. În acest moment, în România, 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite, a precizat Varga.

Această măsură ar urma să intre în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor.

Potrivit proiectului, exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare, eliberată de ocolul silvic, de către persoane juridice atestate de o comisie. Proprietarii pădurilor persoane fizice pot exploata din proprietate un volum de până la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic.

Un alt set de măsuri vizează acordarea de sprijin micilor proprietari, în număr de 800.000 şi care au în total un milion de hectare de pădure. Astfel, se va asigura gratuit paza micilor proprietăţi de până la 30 de hectare, de către Romsilva. De asemenea, pentru ca aceşti proprietari să-şi poată valorifica pădurile, în condiţiile în care acest lucru nu se poate face decât dacă au amenajament silvic, care se realizează numai pentru minim 100 de hectare, se va plăti întocmirea amenajamentelor silvice de către stat, mai prevede proiectul de lege.

Proprietarii de păduri sunt de asemenea stimulaţi să le păstreze prin acordarea de bonificaţii, sub formă de rentă anuală, cu banii obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, a mai spus Varga.

Proiectul noului Cod Silvic include şi măsuri pentru sprijinirea agenţilor economici, printre care acordarea dreptului de preemţiune la cumpărarea masei lemnoase a celor din industria mobilei.

Proiectul conţine şi măsuri pentru păstrărarea şi extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligată să achiziţioneze şi să împădurească terenuri, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să nu scadă sub trei milioane de hectare. În plus, se urmăreşte împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de un milion de hectare până în anul 2030, activitate ce ar putea să fie finanţată tot din vânzarea certificatelor de emisii, a mai spus ministrul Lucia Varga.