Divorţul gri. Le este mai greu femeilor să îşi revină emoţional?

Un nou studiu publicat în Journal of Epidemiology & Community Health sugerează că da, folosind modelele de utilizare a antidepresivelor ca indicator al bunăstării emoţionale.

Studiul a constatat că utilizarea antidepresivelor a crescut semnificativ în anii care au precedat şi au urmat dizolvării unei uniuni, femeile înregistrând un consum mai mare.

În timp ce refacerea parteneriatului a dus iniţial la o scădere a consumului de antidepresive, ceea ce indică o îmbunătăţire temporară a sănătăţii mentale, acest efect a fost adesea de scurtă durată, în special în cazul femeilor.

Aşa-numitul "divorţ gri", care se referă la fenomenul de divorţ la vârsta de 50 de ani şi după, a fost în creştere în ţările cu venituri ridicate. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, tot mai multe persoane îşi reevaluează relaţiile mai târziu în viaţă, ceea ce duce la o creştere a divorţurilor în rândul acestei categorii de vârstă. Aceste divorţuri au loc într-o etapă a vieţii în care cuplurile ar putea altfel să aştepte cu nerăbdare pensionarea sau să se bucure împreună de anii de aur.

Folosinf date cuprinzătoare din Finlanda, cercetătorii au valorificat o multitudine de informaţii care se întind pe parcursul a două decenii, din 1996 până în 2018.
Setul de date a permis un nivel fără precedent de detalii şi acurateţe în urmărirea evenimentelor de viaţă şi a impactului lor ulterior.

În centrul studiului s-au aflat 228.644 de persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani, care au trecut printr-o tranziţie semnificativă în statutul lor de relaţie între 2000 şi 2014.

Studiul a descoperit un model clar: consumul de antidepresive a crescut în perioada premergătoare şi ulterioară dizolvării unei uniuni, o creştere mai pronunţată fiind observată în rândul femeilor, ceea ce indică un tribut emoţional semnificativ asociat acestor evenimente. Această tendinţă a fost observată la toate tipurile de dizolvare a uniunii, dar cu disparităţi de gen accentuate.

Femeile, în special, au prezentat o creştere mai pronunţată a consumului de antidepresive în comparaţie cu bărbaţii, ceea ce sugerează că ar putea întâmpina dificultăţi mai mari în adaptarea emoţională la sfârşitul unei căsnicii sau al unei coabitări.

Studiul a evidenţiat că vulnerabilitatea mare în rândul femeilor a persistat indiferent dacă dizolvarea uniunii s-a produs din cauza divorţului, a separării sau a doliului.

Mai mult, studiul a analizat efectele refacerii parteneriatelor după astfel de destrămări de uniuni. În timp ce împăcarea a dus la o scădere temporară a consumului de antidepresive pentru ambele sexe, ceea ce indică o îmbunătăţire iniţială a sănătăţii mintale, acest beneficiu nu a fost de lungă durată. Constatările au sugerat că efectele pozitive asupra sănătăţii mintale ale găsirii unui nou partener după o tranziţie semnificativă a relaţiei sunt trecătoare, în special pentru femei.

Pentru femei, orice reducere a consumului de antidepresive în urma unui parteneriat nou sau a unei împăcări a fost de scurtă durată, nivelurile revenind adesea la sau depăşind relativ repede pe cele iniţiale.

Acest lucru vine în contrast cu aşteptările generale conform cărora găsirea unui nou partener ar putea oferi un sprijin emoţional de durată şi contribui la o îmbunătăţire susţinută a sănătăţii mintale.

"Scăderile mai mici ale consumului de antidepresive asociate cu reîmperecherea în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor pot fi legate de explicaţiile conform cărora căsătoria aduce beneficii sănătăţii mentale a bărbaţilor într-o măsură mai mare decât femeilor, iar bărbaţii mai în vârstă sunt mai predispuşi decât femeile să caute sprijin emoţional în cadrul reîmperecherii", au explicat cercetătorii, citaţi de psypost.org.

"În plus, este posibil ca femeile să îşi asume responsabilităţi mai mari în gestionarea relaţiilor interpersonale dintre familiile mixte, cum ar fi cele cu copiii partenerului, ceea ce ar putea să le submineze sănătatea mintală."

Studiu, însă, nu a luat în considerare calitatea relaţiilor dinainte de despărţire şi nu a analizat reţelele de sprijin social şi aranjamentele de viaţă ale participanţilor.