DIZGRAŢIAŢII Videoconferinţa în închisori. Un proiect vechi de 7 ani, nefuncţional şi azi. Motivele REALE pentru care sistemul nu poate fi folosit

Primele sisteme de audiere a deţinuţilor prin videoconferinţă au fost montate în penitenciarele din România în anul 2010, mai mult pentru a se testa eficienţa acestora şi modul în care pot fi corelate cu sisteme similare implementate de Curţile de Apel şi tribunalele din ţară. După aproximativ patru ani, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a decis să extindă acest sistem la nivelul tuturor celor 46 de unităţi de detenţie.

După şapte ani, 32 de penitenciare au astfel de sisteme de videoconferinţă, însă realitatea arată că ele sunt foarte rar folosite.

"Niciodată nu am întâlnit, în 22 de ani de activitate, ca un inculpat să fie audiat prin sistem de videoconferinţă. La procedură, inculpatul poate refuza să fie adus în faţa instanţei dacă este arestat în altă cauză. Ori, a refuza să fii adus în faţa instanţei, dar să ceri audierea ta prin videoconferinţă, sunt două teze care se bat cap în cap. Nu văd posibilă, justificată, o astfel de audiere decât în cazul în care persoana respectivă se află în imposibilitate de deplasare fizică. De exemplu, dacă este încarcerat la Iaşi, dar trebuie audiat la Bucureşti, atunci s-ar justifica audierea prin videoconferinţă. Sau, dacă suferă de vreo afecţiune fizică şi îi este greu sau imposibil să fie transportat, atunci iarăşi este indicat să fie folosit sistemul de videoconferinţă. Dar, adevărul este că informarea cu privire la acest sistem nu prea s-a făcut, nici în rândul avocaţilor, nici în rândul instanţelor şi cu atât mai puţin în rândul deţinuţilor. Acest aspect se află în responsabilitatea Administraţiei Penitenciarelor", spune avocat Alexandru Chiciu.

Proiectul, introdus în anul 2010, a fost implementat în penitenciarele: Aiud, Arad, Colibaşi, Craiova, Focşani, Galaţi, Gherla, Giurgiu, Iaşi , Mărgineni, Oradea, Rahova, Slobozia, Târgşor, Tulcea, Baia Mare, Bistriţa, Brăila, Bucureşti Jilava, Codlea, Deva, Găeşti, Pelendava, Ploieşti, Poarta Albă, Satu Mare, Târgu Jiu, Timişoara, Turnu Severin, Vaslui, Târgu Mureş şi Tichileşti.

Cu toate acestea, avocaţii se plâng că cererile de utilizare a sistemului le-au fost respinse.

"Din practică vă spun, nu am văzut niciodată o audiere prin videoconferinţă. Eu am avut, de exemplu, un client anul trecut, care era încarcerat la penitenciarul Giurgiu şi trebuia audiat la instanţă în Bucureşti. Era pur şi simplu disperat, pentru că îl sculau de la 05:00 dimineaţa, îl plimbau pe la toate instanţele pe unde mai aveau ei de dus deţinuţi, îl ţineau până seara în maşină, şi după 10-12-14 ore ajungea din nou la penitenciar. De asta, anul trecut am formulat trei cereri de audiere a acestuia prin videoconferinţă, dar penitenciarul Giurgiu a refuzat de fiecare dată. Ultima cerere a fost înaintată în luna octombrie 2016. Am cerut inclusiv instanţei să fie audiat prin videoconferinţă, dar penitenciarul, de asemenea, a refuzat", a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Marius Coltuc.

În anul 2016, sistemul de videoconferinţă a fost folosit în doar 25 de penitenciare, iar instanţele de judecată au efectuat, astfel, 49 de audieri ale deţinuţilor, arată un raport ANP.

Instituţia mai transmite că, în total, sumele cheltuite pentru amenajarea camerelor de videoconferinţă sunt de 2,6 milioane de lei,”cuprinzând costurile efectuate cu reparaţiile curente necesare amenajării camerelor, mobilier, obiecte de inventar, terminale şi alte cheltuieli necesare”.

În timp ce sistemul este funcţional, dar neutilizat, instituţia a cheltuit peste trei milioane de lei pentru transportul a 31.000 de deţinuţi (sumele aferente carburantului, inspecţiilor tehnice periodice, poliţelor RCA, reviziilor, reparaţiilor, cheltuielilor salariale de personal).

"Avem o dublă cheltuială, pentru că am dat odată banii pe aceste sisteme pe care le ţinem acum aproape degeaba, iar, pe de altă parte, în continuare transportăm detinuţii la instanţe cu dubele, deci carburant şi salarii gardieni. Noi, mai mult decât să semnăm aceste protocoale, să instalăm aceste sisteme, nu putem face. Anul acesta ne propunem să dotăm si restul unitătilor de detenţie cu sisteme de videoconferinţă. Mai departe, acum e treaba legiuitorului să adapteze legea, să elimine eventual acele articole care obliga penitenciarul să obţină acordul deţinutului pentru audierea prin videoconferintă, şi să ceară instanţelor să apeleze la acest tip de audiere. Trebuie doar voinţă. Voinţă şi bază legală", a declarat Marius Vulpe, directorul Administraţiei Naţională a Penitenciarelor (ANP), pentru MEDIAFAX.

Proiectul a ridicat şi altfel de probleme. Unde stă avocatul? Alături de deţinut, în faţa unui ecran, sau în sala de judecată? Speriaţi că şansele la eliberare le-ar putea fi diminuate dacă nu stau faţă în faţă cu judecătorul, mulţi deţinuţi nu au fost de acord cu audiera prin videoconferinţă.

"Eu, ca instanţă, nu îi pot impune deţinutului să fie audiat prin videoconferinţă. Eu nu pot să împiedic deţinutul să nu se prezinte în faţa instanţei, dacă el vrea să fie prezent fizic la proces, are acest drept, este vorba de dreptul de a compărea în faţa instanţei. Ei trebuie să formuleze o cerere, pe care să o adreseze judecătorului cauzei, acesta să anunţe penitenciarul cu privire la ziua audierii, şi apoi se procedează la audierea prin videoconferinţă. Multă vreme nu s-a ştiut unde trebuie să ai apărător, să fie prezent la penitenciar, alături de clientul să, ori e suficient să îl ai în sala de judecată? Pentru că tu, practic, vorbeşti unui ecran şi omul ăla este în altă locaţie. Până la urmă s-a stabilit că trebuie să îi pui avocat la penitenciar. Oamenii încep să apeleze la videoconferinţă, să se prezinte astfel în faţa instanţei. Mai ales când sunt deplasări foarte lungi, de exemplu, ai un deţinut la penitenciarul Poarta Alba şi el trebuie să se prezinte la o instanţă din Cluj", a explicat pentru MEDIAFAX judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Acest sistem de videoconferinţă este format dintr-un monitor de mari dimensiuni, cu boxe, o cameră video de mare rezoluţie, un microfon, şi un computer conectat la internet. Acestea se montează într-o cameră izolată de restul penitenciarului, pentru a asigura protecţia datelor cu caracter personal. În momentul în care instanţa de judecată audiază o persoană aflată în detenţie prin videoconferinţă, alături cel audiat trebuie să se afle şi un avocat care să îl reprezinte. Audierea se realizează în direct, iar conexiunea este securizată de SRI astfel încât transmisiunea să nu fie interceptată.

Coducererea ANP spune că legislaţia nu este foarte clară în domeniu, motiv pentru care decizia poate să rămână la un judecător, indiferent de câte protocoale s-au încheiat

"Este şi o piedică în Codul de Procedură, pentru ca este un articol care prevede acordul cetăţeanului de a fi audiat prin videoconferinţă. E clar ca e util, sunt multi bani bagati, dar nu se apelează la aceasta solutie. Trebuie să vină o decizie de la CSM. (...) Cu majoritatea s-au incheiat astfel de protocoale, mai sunt protocoale de incheiat, dar totul depinde de judecător. Pentru ca eu degeaba am protocol cu tribunalul sau judecatori, daca judecătorul nu vrea sa facă audierea prin videoconferinţă", a mai afirmat şeful ANP pentru MEDIAFAX.

Potrivit datelor oficiale, până la această oră, cele mai multe audIeri în sistem de videoconferinţă au fost solicitate de către Judecători Sectorului 4 (14), Judecătoria Petroşani (13) sau Tribunalul Bucureşti (8).

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII De ce pleacă un gardian după 26 de ani din sistem: Nu mai câştig decât stres - GALERIE FOTO, VIDEO

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. România, ţara în care ultima închisoare a fost construită în 1994 şi nu a fost încă finalizată

Citeşte şi: #Dizgraţiaţii. Un om moare la fiecare trei zile în închisorile României. Imaginea unui sistem nereformat

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. Imaginea reală a unui SUBIECT TABU în România. O campanie-eveniment a MEDIAFAX