Video DNA cere aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chiţoiu, pentru abuz în serviciu în dosarul Carpatica. Chiţoiu: Am aflat de solicitarea DNA din presă - AUDIO

Chiţoiu: Am aflat de solicitarea DNA din presă; voi ridica subiectul în Delegaţia Permanentă a PNL

"Pentru mine este o surpriză neplăcută, din mai multe puncte de vedere: în primul rând nu am fost înştiinţat, nu m-a sunat nimeni, am aflat din presă şi după am intrat pe site-ul DNA şi am văzut comunicatul de presă al DNA privind solicitarea către Camera Deputaţilor privind începerea urmăririi penale împotriva mea. Doi, e o supriză neplăcută pentru că mi se cere urmărirea penală pentru adoptarea unui act normativ, act normativ care nu a făcut decât să modifice, să completeze nişte reglementări, care au fost solicitare de organismele financiare internaţionale, Comisia Europeană şi FMI", a declarat Chiţoiu.

DECLARAŢIA LUI DANIEL CHIŢOIU

El a precizat că ordonanţa la care face referire DNA a fost iniţiată de Ministerul de Finanţe prin direcţiile de specialitate împreună cu specialiştii de la ASF.

"Eu am solicitat introducerea în şedinţa de Guvern (a ordonanţei - n.r.) în urma discuţiilor cu premierul. Noi, la începutul fiecărei şedinţe de Guvern, avem o şedinţă pregătitoare unde se stabilesc actele normative care intră în şedinţa de Guvern şi se adoptă (...) Toate aceste acuzaţii pe care le-am văzut în comunicat (comunicatul DNA - n.r.) că mi se aduc se referă la reducerea numărului de membri, care reducere este trecută clar în memorandumul economico-financiar iniţiat atât cu CE cât şi cu FMI şi, de asemenea, în ce priveşte calificările profesionale minime. Ori aici, la fel, calificări profesionale minime mi-au solicitat în repetate rânduri la fiecare misiune a FMI şi CE din anul 2013", a mai susţinut Chiţoiu.

Fostul ministru a precizat că există înregistrări şi stenograme ale discuţiilor cu reprezentanţii organismelor financiare internaţionale care pot dovedi afirmaţiile sale.

"Pentru mine e o surpriză şi faptul că se pune în discuţie şi se începe urmărirea penală împotriva mea pe un act normativ. Nu numai că sunt nişte prevederi la solicitarea instituţiilor financiare internaţionale, asumate, adoptate, memorandum şi scrisoare semnate inclusiv de preşedintele ţării, dar ce ne facem la celelalte acte normative, care sunt în baza iniţiativei Guvernului şi care sunt în baza unui program de guvernare? Păi fiecare act normativ are o politică a Guvernului respectiv, dar dacă acum a ajuns DNA să analizeze din punct de vedere al prevederilor fiecare act normativ, păi atunci înseamnă că toate actele normative... fiecare are o hibă sau produce un prejudiciu nu ştiu cui", a mai afirmat fostul ministru.

Chiţoiu a precizat că actul normativ la care face referire DNA este semnat nu doar de el, ci de circa şapte-opt persoane din Ministerul de Finanţe, de ministrul delegat Liviu Voinea, de premierul Victor Ponta şi din partea Ministerului Justiţiei.

"Nu eu m-am ocupat de bucătăria redactării acestui act normativ. Eu, bineînţeles, ştiam în general prevederile acestui act normativ, dar nu mă ocup eu acum de fiecare cuvânt, fiecare frază din actul normativ, nu ăsta e rolul meu de ministru. Pentru asta sunt direcţiile de specialitate, secretarii de stat, ei au discutat cu

Întrebat dacă a discutat despre solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în cazul său cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, Chiţoiu a răspuns: "Nu, pentru că este plecat. Urmează să se întoarcă în ţară şi discut când ajunge în ţară. Diseară avem şi o Delegaţie Permanentă şi voi aduce în discuţie în cadrul Delegaţiei Permanente acest aspect".

De asemenea, el a fost întrebat dacă va solicita colegilor din Camera Deputaţilor să aprobe solicitarea DNA sau să o respingă.

"Eu, de principiu, mă gândesc că voi vrea să merg de bună voie să dau explicaţii acolo, necesare, dar din punct de vedere al procedurii, mi se pare un pic deplasat să se ceară începerea urmăririi penale pe promovarea şi adoptarea unor acte normative, de către DNA, şi pe oportunitatea promovării lor (...) Eu le expun colegilor această problematică şi dacă dânşii consideră că trebuie să-mi ridice imunitatea, să voteze pentru ridicarea imunităţii, asta e decizia partidului şi o respect", a replicat Chiţoiu.

În plus, el a fost întrebat dacă intenţionează să se retragă din conducerea PNL, unde deţine funcţia de vicepreşedinte, în cazul aprobării de către Camera Deputaţilor a solicitării DNA.

"Dacă mi se solicită acest lucru şi dacă dânşii consideră că planează vreo problemă asupra partidului şi are de pierdut partidul, nu am nicio problemă să o iau. Dar încă o dată vin şi spun, nu sunt vinovat nici 0,0001%", a mai declarat Chiţiou.

"În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 şi ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis  procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale faţă de Chiţoiu Daniel pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice", arată marţi DNA, într-un comunicat de presă.

Cererea a fost formulată întrucât există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chiţoiu a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, a precizat DNA.

"Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA", potrivit procurorilor anticorupţie.

Potrivit anchetatorilor, membrii Consiliului ASF sunt numiţi de către Parlament, în şedinţă comună a celor două camere, pentru un mandat de cinci ani, iar revocarea lor se dispune după aceeaşi procedură doar dacă nu mai îndeplinesc condiţiile de numire, iar "singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condiţiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului".

Din probele administrate de procurori a mai rezultat că, în calitate de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu a iniţiat proiectul de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor.

"Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate", au mai arătat procurorii

Potrivit probelor din dosar, noile dispoziţii urmăreau exclusiv eliminarea lui Daniel George Tudor, iar condiţiile de experienţă au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situaţiei personale a acestuia şi pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experienţă apropiată.

În nota de fundamentare a proiectului au fost invocate angajamentele pe care ASF le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, deşi, potrivit probelor administrate, a rezultat că această menţiune a fost introdusă "doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa reglementării şi pentru a-i determina să accepte criteriile de experienţă stabilite în mod arbitrar".

Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiţiei, care a formulat observaţii de esenţă, invocând interdicţia constituţională a introducerii de incompatibilităţi care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanţei de urgenţă. Totodată, a fost invocat caracterul potenţial neconstituţional al unei ordonanţe de urgenţă care modifică dispoziţiile referitoare la membrii consiliului, la mai puţin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa acelaşi domeniu.

"Deşi Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situaţie, iniţiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care şi-a însuşit observaţiile sau să prezinte argumentele pentru care nu şi le-a însuşit, Chiţoiu Daniel a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate şi fără a întocmi nota menţionată", au mai arătat procurorii.

Ulterior, proiectul de ordonanţă a fost supus aprobării pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern din dimineaţa zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deşi acesta era obligatoriu potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din HG 561/2009, a precizat DNA.

În cursul aceleiaşi zile, a fost adoptată, în forma propusă de iniţiator, Ordonanţa de urgenţă nr. 94 pentru modificarea şi completarea OUG 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial în 18 octombrie 2013.

"Iniţierea unui act normativ care nu urmăreşte un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup şi care nu se adresează unei situaţii generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile, reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de ministru", susţin procurorii anticorupţie.

În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului şi ASF, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată.

"În acelaşi timp, grupul infracţional care viza protejarea intereselor SC Carpatica Asig SA ar fi obţinut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influenţa deciziile autorităţii de supraveghere şi control", potrivit procurorilor.

Săptămâna trecută, preşedintele ASF, Dan-Radu Ruşanu, a fost anunţat că este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica.

Potrivit DNA, Dan Radu Ruşanu ar fi întocmit proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG nr. 93/2013, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea Legii 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România şi a avizat, în calitate de preşedinte al ASF, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de Guvern din 16 octombrie 2013 şi publicat în Monitorul Oficial din 18 octombrie 2013.

De asemenea, în cursul lunii decembrie 2013, Dan Radu Ruşanu ar fi "exercitat presiuni", în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, "urmărind şi reuşind" impunerea lui Radu Mustăţea la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR), asociaţie profesională formată din toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde.

În dosarul "Carpatica", omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.

În aceeaşi cauză, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF.

În dosarul "Carpatica" mai sunt urmăriţi penal Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac au fost arestaţi preventiv în 29 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti. În cazul lui Radu Mustăţea, instanţa a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

În 12 februarie, Marian Mîrzac a demisionat din funcţia de membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, în dosarul "Carpatica", mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.