Dobriţoiu: Am cerut la DNA scoaterea de sub urmărire penală. Nu puteam face demersuri pentru locuinţă întrucât atunci eram în misiune NATO

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobritoiu a spus, la ieşirea de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), că după ce a văzut o parte din probele anchetatorilor împotriva sa, a ajuns la concluzia că poate cere scoaterea de sub urmărire penală (SUP).

"Am dat şi o declaraţie în cadrul procedurii de extindere a urmăririi în legătură cu ceea ce se spunea, respectiv că începând cu 1999 aş fi premeditat obţinerea sau repartiţia unui apartament de serviciu, ce ar fi fost achiziţionat la un preţ subvenţionat", a declarat Dobriţoiu.

Senatorul liberal a precizat că nu avea cum să facă demersuri privind repartiţia unei locuinţe de serviciu întrucât atunci se afla într-o misiune a NATO, unde toate activităţile erau supravegheate de comadamentul respectiv.

"Atunci lucram într-o capacitate internaţională, la NATO, într-un stat major militar internaţional ce avea ca sarcină coordonarea operaţiunilor militare din Balcani. Activitatea se desfăşura la acel moment non-stop, cum era şi normal, iar inclusiv dialogurile cu ţara sau cu oricare alte persoane erau monitorizate de comandament în sine", a spus Dobriţoiu.

Fostul ministru a mai arătat că, în raport de această situaţie, dar şi de lipsa elementelor serioase care să determine parcurgerea urmării penale, a considerat că se impune să le ceară anchetatorilor scoaterea lui de sub urmărire penală.

Dobriţoiu a spus că un alt procuror decât cel de caz urmează să analizeze solicitarea lui, precizând că până la soluţionarea cererii nu se va mai prezenta pentru continuarea studierii materialului de urmărire penală.

Senatorul liberal Corneliu Dobriţoiu a fost, marţi, la DNA pentru a-i fi prezentat materialul de urmărire penală din dosarul în care este cercetat pentru modul în care obţinut locuinţa de serviciu.

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu a fost şi în 20 august la DNA, atunci fiind citat de procurorii militari anticorupţie pentru a-i aduce la cunoştinţă că este cercetat şi pentru fals intelectual, precum şi că s-a schimbat încadrarea juridică a unei fapte pentru care a fost pus deja sub învinuire în dosarul privind modul în care obţinut locuinţa de serviciu.

Corneliu Dobriţoiu declara atunci, la ieşirea de la DNA, că cercetarea în dosarul său a fost începută atunci când a apărut informaţia pe surse că ar putea prelua Ministerul Apărării, probabil pentru a-i bloca accesul, precizând că "acum e clar că liberalii sunt duşmanii neamului şi trebuie lipiţi de perete ca o muscă".

"Ca om, ce pot să cred, când nu s-a mai întrebat din 2009 până în 2013 despre caz, iar toată avalanşa s-a declanşat în urma unei informaţii pe surse că liberalii iau Ministerul Apărării, şi de acolo all the hell... . Nu vreau să emit niciun fel de ipoteze, viaţa le demonstrează pe toate, încet. Probabil că cineva a dorit să blocheze accesul meu la minister, să nu apară alte probleme ce puteau deranja nu numai imaginea unor oameni care au trecut pe acolo. (...) Acum e clar: liberalii sunt duşmanii neamului şi trebuie lipiţi de perete ca o muscă", a mai spus Dobriţoiu.

Toţi învinuiţii din acest dosar vor fi chemaţi, începând din 27 august, pentru a studia probele adunate împotriva lor, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în 16 aprilie, că a fost începută urmărirea penală în acest dosar în cazul generalilor Corneliu Dobriţoiu şi Traian Pigui.

Procurorii au dispus începerea urmăririi penale în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii.

Generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN la data faptelor, este cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, sub forma participaţiei improprii, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, potrivit DNA.

În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din Ministerul Apărării Naţionale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor).

"Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei legii, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care, titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat", potrivit DNA.

Valoarea prejudiciului în dauna Ministerului Apărării Naţionale a fost estimat la 1,2 milioane de lei.

În 26 aprilie, DNA anunţa că în acest dosar mai sunt urmăriţi penal generalii Floarea Şerban, Francisc Radici, Constantin Năstase, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Mircia Chelaru, comandorul Gheorghe Gonciaruc, coloneii Cornel Julea şi Ionel Vizitiu şi plutonierul Mihaela Matei, pentru că au cumpărat locuinţe de la MApN folosind declaraţii false.

Generalul maior Floarea Şerban, generalul maior Francisc Radici, generalul maior Constantin Năstase, generalul locotenent Sergiu Tudor Medar, generalul locotenent Gheorghe Rotaru, generalul de corp de armată Mircia Chelaru, comandorul Gheorghe Gonciaruc, colonelul Cornel Julea, colonelul Ionel Vizitiu şi plutonierul adjunct Mihaela Matei, toţi în rezervă, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii, potrivit DNA.

În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că cele zece persoane au închiriat şi ulterior au cumpărat, în regim subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la Ministerul Apărării Naţionale, cu încălcarea prevederilor legale, folosind declaraţii false.

Potrivit procurorilor, aceştia s-au prevalat de prevederile Legii 562/2004 pentru a-şi cumpăra locuinţele de serviciu, în condiţiile în care deţineau sau deţinuseră una, două sau chiar trei alte locuinţe proprietate personală.

Conform Legii 562/2004, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei actului normativ, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care aceea ca titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat.

Celor zece persoane care au deţinut funcţii de conducere în MApN li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în perioada 16 - 24 aprilie.