DOSAR: Jumătate din şefii de CJ şi o treime din primarii de municipii, probleme cu DNA sau ANI

În ceea ce priveşte situaţia consiliilor judeţene, anchetele procurorilor sau ale inspectorilor de integritate au vizat 24 din cei 41 de şefi de administraţii judeţene. Cei mai mulţi, 14, provin din PSD, în timp ce 9 sunt liberali, iar unul din UDMR. Dintre cei 23 de şefi de Consilii Judeţene cu probleme, 12 fie şi-au pierdut funcţia, fie au fost, la un moment dat, suspendaţi de către prefect.

PSD - 14 şefi de consilii judeţene au probleme în justiţie

De la PSD, şi-au pierdut funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene Adrian Duicu (CJ Mehedinţi), în urma unei decizii a instanţei supreme privind incompatibilitatea sa - el fiind însă cercetat şi într-un dosar de corupţie, în care este acuzat că ar fi săvârşit infracţiuni de trafic de influenţă chiar din biroul premierului Victor Ponta -, Gheorghe Bunea Stancu (CJ Brăila), condamnat la trei de închisoare în dosarul "Mită la PSD", dar urmărit penal şi într-un nou dosar de corupţie, dar şi Constantin Nicolescu (CJ Argeş), condamnat definitiv la 7 ani şi 8 luni de închisoare pentru corupţie. El şi-a pierdut însă funcţia din cauza unei decizii definitive a instanţei privind conflictul de interese.

Alţi trei şefi de consilii judeţene sunt în acest moment suspendaţi din funcţie: Nicuşor Constantinescu (CJ Constanţa), acuzat de corupţie în mai multe dosare penale, Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), cercetat în două dosare de corupţie, şi Mircea Cosma (CJ Prahova), urmărit penal în dosarul cumnatului premierului Victor Ponta, Iulian Herţan. Un alt şef de CJ, Silvian Ciupercă (Ialomiţa), a fost suspendat din funcţie, în urma arestării sale preventive într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu, însă a revenit la conducerea instituţiei.

Alţi şapte preşedinţi de Consiliu Judeţean din partea PSD au probleme cu legea, dar sunt în funcţie. Este vorba despre şeful CJ Timiş, Titu Bojin, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, şeful CJ Dolj, Ion Prioteasa, acuzat la rândul său de luare de mită şi abuz în serviciu, şeful CJ Suceava, Cătălin Nechifor, acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită, şeful CJ Sibiu Ioan Cindrea, acuzat de conflict de interese, şeful CJ Gorj, Ion Călinoiu, acuzat de fals în declaraţii, şeful CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, cercetat într-un dosar de trafic de influenţă, dar şi şeful CJ Olt, Paul Stănescu, ale cărui firme au fost percheziţionate de către DNA, însă nu a fost încă pus sub urmărire. El a fost audiat şi în dosarul fraudelor de la referendumul din 2012.

PNL - nouă şefi de de consilii judeţene au probleme în justiţie

Din PNL, nouă lideri locali au probleme cu DNA sau cu ANI. Trei şi-au pierdut funcţia, trei au fost suspendaţi, iar alţi trei conduc în continuare instituţiile.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi Florin Ţurcanu, condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual, preşedintele CJ Hunedoara Mircea Moloţ, cercetat într-un dosar de corupţie, dar declarat şi incompatibil de către ANI, precum şi Horea Uioreanu (CJ Cluj), trimis în judecată pentru luare de mită, şi-au pierdut funcţiile.

Nicolae Ioţcu (CJ Arad), trimis în judecată pentru trafic de influenţă, Aristotel Căncescu (CJ Braşov), urmărit penal pentru abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, şi Cristian Adomniţei (CJ Iaşi), acuzat de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, au fost suspendaţi din funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene, prin ordin de prefect.

Alţi trei şefi de consilii judeţene din partea PNL îşi ocupă în continuare funcţiile. Este vorba despre Sorin Frunzăverde (CJ Caraş-Severin), trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi şantaj, Adrian Mihai Ştef (CJ Satu Mare), declarat incompatibil de către ANI, însă fără o sentinţă a judecătorilor, şi Răducu Filipescu (CJ Călăraşi), care la rândul său a fost acuzat de ANI de conflict de interese, însă nu a primit o sentinţă definitivă.

Lista celor 24 de şefi de consilii judeţene care au probleme cu ANI şi cu DNA este completată de Borboly Csaba, şeful Consiliului Judeţean Harghita, din partea UDMR, care este acuzat de abuz în serviciu, dar se află în continuare în funcţie.

O treime dintre primarii de municipii au probleme cu legea

Dintre cei 103 primari de municipii, dar şi cei 7 primari din Capitală, peste o treime (40) au şi ei probleme cu legea. Cei mai mulţi, 20, sunt din partea PNL, în timp ce alţi 14 vin din rândul social-democraţilor. Doi sunt din partea UNPR, trei de la UDMR, iar unul este independent. Majoritatea acestora sunt în continuare în funcţie.

De la PNL, doar doi primari au demisionat. Este vorba despre Gheorghe Ştefan (Piatra Neamţ) şi Emilian Frâncu (Râmnicu Vâlcea). Alţi patru au fost suspendaţi: Andrei Chiliman (Sectoul 1), Adrian Domcoş (Beiuş), Cornel Resmeriţă (Lupeni) şi Aurel Olărean (Rădăuţi). Toţi cei patru sunt acuzaţi de fapte de corupţie.

Lista primarilor PNL cu probleme în justiţie este completată de Sorin Manduc (Făgăraş), care se află în proces privind incompatibilitatea sa, Radu Florea Nistor (Săcele), trimis în judecată pentru abuz în serviciu, Daniel Boriga (Târgovişte), condamnat cu suspendare într-un dosar de abuz în serviciu, Mircea Guţă (Calafat), trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu, Daniel Tuchel (Tecuci), anchetat pentru abuz în serviciu, Constantin Sava (Urziceni), urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu, Ion Manea (Orşova), declarat incompatibil de către ANI, Radu Sandu Victor Capilnasiu (Zalău), declarat incompatibil, Teodor Neamţu (Mediaş), trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dar acuzat şi de conflict de interese, şi Constantin Hogea (Tulcea), acuzat de luare de mită.

Pe de altă parte, la alte cinci primării conduse de liberali au fost făcute percheziţii şi cercetări în dosare de corupţie, fără ca edilii să fie puşi sub acuzare. Este vorba despre primăriile din Timişoara, Suceava, Medgidia, Feteşti şi Hunedoara.

Social-democraţii, deşi au un număr mai mic de primari cu probleme în justiţie, au pierdut cei mai mulţi edili.

Radu Mazăre (Constanţa), acuzat de luare de mită, Iulian Bădescu (Ploieşti), acuzat de luare de mită, Dorin Dăneşan (Sighişoara), condamnat cu suspendare pentru abuz în serviciu, şi Minel Prina (Slatina), acuzat de complicitate la trafic de influenţă în dosarul lui Darius Vâlcov, şi-au pierdut funcţiile.

Alţi doi primari - Gheorghe Nichita (Iaşi), acuzat de abuz în serviciu, şi Tudor Pendiuc (Piteşti), acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu - au fost suspendanţi.

Alţi primari au rămas în funcţie. Este vorba despre Nicolae Diaconu (Curtea de Argeş), urmărit penal pentru abuz în serviciu, Constantin Boşcodeală (Buzău), condamnat în primă instanţă la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, Florin Cazacu (Brad), anchetat pentru nereguli în gestiunea fondurilor, Alexandru Stoica (Slobozia), trimis în judecată pentru fals intelectual, Dumitru Pantazi (Paşcani), trimis în judecată pentru abuz în serviciu, Dorel Costel Coica (Satu Mare), declarat incompatibil în 2013, dar fără o sentinţă a judecătorilor, şi Cristian Duică (Roşiorii de Vede), urmărit penal pentru abuz în serviciu.

La Lugoj, Târgu Jiu, Botoşani şi Brăila au fost făcute cercetări şi percheziţii la primării, însă nu au fost încă aduse acuzaţii la adresa edililor.

Lista primarilor cu probleme este completată de independentul Marian Vanghelie (Sector 5), fost lider PSD, cercetat pentru corupţie. Vanghelie a fost suspendat din funcţie.

Şi un primar UNPR şi-a pierdut funcţia, fiind demis după ce a fost condamnat pentru corupţie. Este vorba despre Laurenţiu Neghina, fostul primar din Olăneşti. Un altul, Cătălin Cherecheş (Baia Mare), este urmărit penal pentru luare de mită şi trafic de influenţă

UDMR are, la rândul său, trei primari cu probleme: Raduly Robert-Kalman, primarul din Miercurea Ciuc, care şi-a dat demisia în urma acuzaţiilor de abuz în serviciu şi a trimiterii în judecată, Mezei János, primarul din Gheorgheni, acuzat de abuz în serviciu, şantaj şi delapidare, dar şi Kovács Eugen, primarul din Carei, declarat incompatibil, dar fără o sentinţă definitivă.

În cazul preşedinţilor de consilii judeţene care au plecat din funcţie sau au fost suspendaţi, atribuţiile au fost preluate de unul dintre vicepreşedinţi.

Mai nou, după intrarea în vigoare a noii legi electorale, care prevede că şefii de consilii judeţene sunt aleşi indirect, de către consilierii judeţeni, au existat şi cazuri în care în fruntea judeţelor au venit noi preşedinţi cu drepturi depline. S-a întâmplat la Cluj, unde liberalul Mihai Seplecan a fost ales preşedinte în locul lui Horea Uioreanu, după un interimat asigurat de unul dintre vicepreşedinţi, dar şi în Hunedoara, unde în locul lui Mircea Moloţ a fost ales, tot de către consilieri, liberalul Adrian David. Şi la Mehedinţi, în locul lui Adrian Duicu a fost ales, dintre consilieri, Aladin Georgescu, în funcţia de nou şef al Consiliului Judeţean. În alte judeţe, precum Brăila şi Botoşani, consiliile judeţene sunt conduse în continuare interimar. În Argeş, în schimb, au fost organizate în mai 2014 alegeri parţiale, în locul lui Constatin Nicolescu fiind ales preşedinte al CJ Florin Tecău (PSD).

În ceea ce îi priveşte pe primari, nu s-au organizat alegeri parţiale în niciunul dintre oraşele care au rămas fără edili, prin demisie sau demitere, astfel încât conducerea este asigurată de un viceprimar, cu atribuţii de primar interimar.