DOSAR MEDIAFAX: Mii de copii încep şcoala în clădiri care stau să cadă. Pentru unii, şcoala e un canton silvic. Situaţia pe judeţe a unităţilor de învăţământ

În România funcţionează, în prezent, peste 21.200 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Dintre acestea, aproximativ 85 la sută au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar restul nu vor avea prea curând, cel puţin nu în 2012, întrucât fie se află în localităţi fără apă curentă şi canalizare, fie imobilele sunt în proces de retrocedare, spun oficiali din Ministerului Educaţiei.

La problema autorizării şcolilor, o constantă a sistemului educaţional din ultimele două decenii, s-a găsit o soluţie considerată cel puţin discutabilă: autorizaţia sanitară se eliberează pe baza declaraţiei pe propria răspundere a conducerii şcolii, conform unui ordin emis de ministrul Sănătăţii în 2009 şi aplicabil din 2012. În aceste condiţii, dacă inspectorii sanitari nu mai merg în control, unele şcoli ar putea avea tot interesul să ascundă nereguli precum spaţii neamenajate, gropi sau utilaje părăsite în curte, care, nu o dată, au pus în pericol viaţa copiilor.

Şi în 2012 sunt şcoli care îşi aşteaptă copiii în clădiri care stau să se prăbuşească, în spaţii improvizate, fără apă sau cu latrine în curte, iar unele grădiniţe funcţionează la parterul unor blocuri. Astfel de situaţii sunt inclusiv în municipii reşedinţă de judeţ, precum Cluj-Napoca sau Buzău.

Autorităţile locale spun că se luptă de mulţi ani cu aceste probleme, care nu pot fi soluţionate din cauza lipsei banilor.

În unele localităţi, unde şcolile funcţionează în clădiri vechi de zeci de ani, care nu au fost niciodată reabilitate, autorităţile au început în urmă cu câţiva ani construcţia unor noi unităţi şcolare, însă, tot din lipsa banilor, acestea au fost abandonate, construcţiile devenind adăpost pentru şobolani, câini sau pisici.

O astfel de situaţie este la Jirov, în Mehedinţi, unde şcoala la care învaţă peste 200 de copii este veche de cel puţin o sută de ani, toaleta este în curte, iar clasele sunt încălzite cu sobă. Acolo, în 2008 a fost începută construcţia unei noi şcoli, al cărei termen de finalizare era luna septembrie 2009, însă din cauza lipsei banilor clădirea nu a fost terminată nici acum. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care în urmă cu câteva zile a vizitat locul, a fost oprită să intre în această construcţie abandonată, care se voia o şcoală nouă. Ecaterina Andronescu a fost avertizată de către autorităţi că acolo sunt purici întrucât spaţiul este folosit ca adăpost pentru animalele care pasc în timpul zilei pe terenul din apropiere.

Sunt şi localităţi în care copiii învaţă într-un dispensar vechi de peste un secol sau în cantonul silvic de la marginea pădurii, o astfel de situaţie fiind în judeţul Vaslui.

Situaţia şcolilor pe judeţe:

ALBA

Peste un sfert dintre şcolile din judeţul Alba, majoritatea aflate în mediul rural, în zone montane, nu vor primi în acest an autorizaţie sanitară de funcţionare pentru că nu îndeplinesc condiţiile igienico-sanitare impuse, în special cele privind alimentarea cu apă şi amenajarea grupurilor sanitare.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, Dorin Sandea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că din cele 541 de unităţi de învăţământ din judeţ, 344 au primit până acum autorizaţiile sanitare de funcţionare, reprezentând 63,59 la sută, iar alte 57 sunt în curs de autorizare.

Sandea a spus că 140 de unităţi de învăţământ nu vor primi în acest an autorizaţie sanitară de funcţionare, precizând că este vorba de şcoli care în fiecare an nu îndeplinesc criteriile impuse.

"Sunt şcoli izolate, în vârf de munte, care nu îndeplinesc criteriile de autorizare, în special din cauza lipsei apei curente în şcoală şi la grupurile sanitare. Aceste unităţi de învăţământ sunt în sate care nu au reţea de alimentare cu apă, iar alimentarea cu apă a şcolilor este aproape imposibilă", a explicat Sandea.

Potrivit sursei citate, în cele 140 de şcoli neautorizate, care reprezintă circa 26 la sută din totalul unităţilor de învăţământ din judeţ, învaţă 3.000 de elevi.

ARAD

Un sfert din unităţile de învăţământ din judeţul Arad nu aveau autorizaţii sanitare de funcţionare la începutul lunii august, adică 35 din 151. Cele mai multe deficienţe care au împiedicat eliberarea autorizaţiei sunt întâlnite la şcoli generale şi grădiniţe din mediul rural şi se referă la lipsa apei potabile sau la grupuri sanitare insuficiente sau necorespunzătoare.

"Unităţile se adresează DSP doar în condiţiile în care apar modificări privind structura sau funcţionalitatea clădirilor. Din acest an, fiind introdusă clasa pregătitoare, toate unităţile care vor avea astfel de clase vor trebui să se prezinte pentru reînnoirea autorizaţiei, pentru că trebuie să deţină grupuri sanitare şi mobilier adecvate vârstei", a declarat directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Arad, Gabriela Ţîrle.

În această perioadă, trei echipe formate din angajaţi ai DSP Arad şi ai Prefecturii fac controale în şcoli "pentru a verifica condiţiile de funcţionare, respectiv dacă datele prezentate în declaraţiile pe proprie răspundere ale directorilor sunt conforme cu realitatea".

BIHOR

În Bihor, autorităţile susţin că numărul unităţilor de învăţământ care nu vor primi autorizaţie sanitară va fi mult mai mic faţă de anul trecut, mai ales că şi în şcolile şi grădiniţele din mediul rural - unde erau cele mai multe probleme legate de alimentarea cu apă potabilă sau de toalete - s-au făcut investiţii pentru a se remedia aceste lucruri.

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Bihor au declarat că, până la începutul acestei săptămâni, doar două treimi dintre unităţile şcolare din judeţ - grădiniţe, şcoli generale, licee, colegii - au primit aviz sanitar de funcţionare, aceştia susţinând însă că şcolile care nu vor avea autorizaţie sanitară vor fi mult mai puţine decât în anul precedent.

Astfel, 145 din cele 223 de unităţi de învăţământ au fost avizate sanitar până luni, ceea ce reprezintă aproximativ 65 la sută din total.

Situaţia autorizării şcolilor este, chiar şi aşa, mult mai bună decât în anii precedenţi, mai ales în mediul rural, unde în majoritatea grădiniţelor şi şcolilor s-au făcut investiţii pentru a rezolva problema toaletelor insalubre, a lipsei apei potabile şi a curăţeniei în sălile de clase.

"În general, au fost rezolvate problemele de salubritate, iar multe dintre şcolile cu probleme vor debuta, poate pentru prima oară, în noul an şcolar fără probleme de autorizare", a declarat Bitea.

Şcolile cu cele mai vechi probleme de natură sanitară se află în localitaţile Cherechiu şi Târguşor (comuna Cherechiu), Meziad (comuna Remetea), Finiş şi Ioaniş (comuna Finiş), Ghiorac (comuna Ciumeghiu) şi Tulca (centrul de comună), care nu au nicio şansă să fie autorizate nici în acest an.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

Un număr de 170 de şcoli din Bistriţa-Năsăud riscă să înceapă anul şcolar fără autorizaţie sanitară de funcţionare, aşa cum s-a întâmplat şi în 2011, întrucât nu au existat fonduri pentru racordarea lor la apă şi canalizare, principalele cauze pentru care nu au primit până acum autorizaţii de la Direcţia de Sănătate Publică.

Inspectorul general-adjunct Mihai Mureşan de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Bistriţa-Năsăud a declarat corespondentului MEDIAFAX că în privinţa autorizării sanitare a şcolilor situaţia este identică faţă de anul trecut.

"Nu s-a schimbat nimic până în acest moment. Un număr de 20 de şcoli au fost incluse, în 2008, într-un program de racordare la reţeaua de apă şi canalizare şi de amenajare de grupuri sanitare, dar programul nu a fost continuat fiindcă nu au existat bani. Aceste şcoli nu vor primi nici anul acesta autorizaţie. Mai avem grădiniţe care funcţionează în case particulare în condiţii foarte bune, de altfel, dar care nu pot fi autorizate din cauza faptului că sunt găzduite de locuinţe private. Mai avem, totodată, cel puţin cinci şcoli care au intrat în reabilitare, dar nu au mai fost bani pentru finalizarea lucrărilor. Nici acolo nu poate fi vorba de autorizarea lor sanitară", a declarat Mihai Mureşan.

Potrivit DSP Bistriţa-Năsăud, în 2011, din totalul de 393 unităţi şcolare aflate în evidenţă, 170 funcţionau fără autorizaţie sanitară, care nu le-a fost acordată din lipsa apei potabile în unitate, a sistemelor de încălzire necorespunzătoare. Alte 223 de unităţi erau autorizate sanitar.

Potrivit lui Mihai Mureşan, în perioada următoare, o comisie formată din reprezentanţi ai Prefecturii, ai ISJ şi ai DSP va face verificări în teren şi va discuta cu primarii despre posibilitatea efectuării unor lucrări în urma cărora să fie autorizate şi alte şcoli.

BOTOŞANI

În judeţul Botoşani, 34 de unităţi şcolare din cele 487 verificate de Inspectoratul Şcolar Judeţean nu au autorizaţie de funcţionare şi nici nu vor fi autorizate întrucât nu beneficiază de apă potabilă, iar toaletele sunt în curte.

Inspectorul şcolar general al judeţului Botoşani, Mihaela Hunca, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în localităţile din judeţ au fost făcute inspecţii pentru stabilirea pregătirii unităţilor şcolare pentru începerea anului şcolar.

Astfel, în urma verificărilor din 487 de unităţi de învăţământ, 34 nu au primit autorizaţii de funcţionare.

"Am inspectat 487 din cele 539 de unităţi din judeţul Botoşani. Majoritatea sunt pregătite, unele mai au lucrări în curs de finalizare, însă vor fi şi acestea pregătite pentru începerea anului şcolar 2012-2013. Cele 34 de unităţi găsite fără autorizaţie de funcţionare nici nu vor primi întrucât nu beneficiază de apă potabilă, iar toaletele sunt afară", a afirmat inspectorul şcolar general al judeţului.

BUZĂU

Peste un sfert din unităţile de învăţământ din judeţul Buzău nu au primit până în acest moment autorizaţie sanitară de funcţionare, majoritatea şcolilor şi grădiniţelor fără aviz fiind din mediul rural.

Potrivit directorului DSP Buzău, medicul Venera Acsinte, din totalul de 758 de unităţi de învăţământ existente în judeţ, sunt autorizate sanitar 531 de unităţi, ceea ce înseamnă 71 la sută. În mediul urban au autorizaţie sanitară 91 la sută dintre unităţile de învăţământ, în timp ce în mediul rural deţin acest acest aviz doar 63 la sută dintre şcoli şi grădiniţe.

Directorul DSP Buzău a adăugat că la această dată în mediul rural nu sunt autorizare sanitar unităţi de învăţământ din 26 de comune. În localităţi precum Beceni nu sunt autorizate 17 unităţi de învăţământ, Cătina - 8 şcoli şi grădiniţe, Vipereşti - 9, Râmnicelu - 10, iar în cazul acestor localităţi situaţia persistă din anii trecuţi.

Şi în mediul urban sunt 11 unităţi şcolare neautorizate sanitar, fiind vorba doar de grădiniţe şi creşe care nu au primit aviz de funcţionare pentru nerespectarea normelor de igienă din colectivităţile de copii prin funcţionarea în spaţii improprii ori din cauza nefinalizării lucrărilor de reabilitare. Există şi cazuri în care directorii unităţilor de învăţământ nu au cerut avizarea de către DSP tocmai pentru că nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru primirea acestui aviz.

În localităţi precum Cochirleanca, Movila Banului, Zărneşti, Merei ori Vipereşti, în unităţile de învăţământ nu este asigurată sursă de apă curentă, în timp ce la Calvini, Cochirleanca, Zărneşti, Săruleşti sauMânzăleşti grupurile sanitare nu sunt reabilitate ori lucrările de reabilitare sunt nefinalizate.

Potrivit directorului DSP Buzău, există şcoli care nu au spaţii speciale destinate păstrării şi distribuirii produselor alimentare din cadrul programelor guvernamentale în derulare. De pildă, la unităţile şcolare din Cochirleanca, Cernăteşti, Chiojdu, Cătina ori Vipereşti dar şi în multe alte localităţi, produsele alimentare au fost depozitate anul şcolar trecut în cancelarie, printre cataloage.

Şi conducerea Inspectoratului Şcolar Buzău recunoaşte că sunt şcoli şi grădiniţe fără apă potabilă ori care sunt în reparaţii, astfel că elevii vor învăţa în condiţii improprii. În cel puţin 100 de şcoli, lucrările de reparaţii au început în urmă cu cîiva ani şi nu au fost terminate nici acum, din cauza lipsei banilor.

"În peste 100 de şcoli, în urmă cu câţiva ani au început lucrări de consolidare, de reparaţii, care au rămas din păcate în acel stadiu, lucrările fiind oprite din cauza neplăţii facturilor de peste trei ani către firmele de construcţii. Avem dificultăţi, fiind în imposibilitatea de a folosi toate spaţiile disponibile din cauza acestor lucrări nefinalizate. Şi aici există perspectiva deblocării unor sume fie prin rectificări bugetare, fie prin cuprinderea acestor arietare în bugetul anului viitor. Abia atunci vom putea avea la dispoziţie toate spaţiile necesare şi vom putea obţine avizele în cât mai multe unităţi şcolare", a declarat şeful ISJ Buzău, Dumitru Ene.

CONSTANŢA

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa spun că în mare parte clasele au fost zugrăvite şi igienizate, multe din unităţile de învăţământ din zona rurală care aveau grupurile sanitare în afara şcolii le-au mutat în interiorul instituţiei.

"Noi am constatat că mulţi dintre directorii de şcoli au renunţat la toaletele din afara şcolii şi le-au adus în instituţie, cu ajutor de la primărie. De altfel, din ce am vorbit cu directorii, ştim că primăriile s-au implicat foarte mult, în tot judeţul. Există o colaborare foarte bună primar - director de şcoală, există implicare, se primesc fonduri în măsura posibilităţilor. Colaborarea este bună şi foarte bună, astfel că nu avem cunoştinţă despre existenţa unor probleme deosebite în judeţ", a spus purtătorul de cuvânt al ISJ Constanţa, Cristina Ivan.

O parte din unităţile de învăţământ din judeţ au fost reabilitate în cadrul Programului de Reabilitare a Infrastructurii Şcolare, cum sunt şcolile din Mircea Vodă şi Crucea, dar în unele cazuri, cum este unitatea de învăţământ din Nicolae Bălcescu, lucrările de reabilitare sunt încă în desfăşurare.

"Noi sperăm ca lucrările să fie definitivate până la începerea anului şcolar. Este adevărat că nu toate lucrările sunt în grafic, dar am rugat ca acestea să fie urgentate", a precizat Cristina Ivan.

CLUJ

Aproape 90 de unităţi de învăţământ din judeţul Cluj nu au toalete în incintă şi nici apă curentă, astfel încât nu pot primi autorizaţie sanitară de funcţionare înaintea începerii noului an şcolar.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, a declarat corespondentului MEDIAFAX că autorităţile locale şi cele de învăţământ derulează până în 5 septembrie o acţiune de evaluare a stadiului lucrărilor de reparaţii sau igienizări la şcoli, pentru a se şti cu exactitate care vor fi autorizate.

"Lucrurile în ceea ce priveşte igienizarea şi repararea unităţilor de învăţământ din judeţ ţin foarte mult de alocaţiile bugetare ale consiliilor locale din judeţul Cluj, care au în administraţie clădirile. Suntem în perioadă de evaluare a lucrărilor şi vrem să vedem stadiul de desfăşurare a acestora, astfel încât în 5 septembrie să avem o situaţie la zi. Vom avea probleme, care sunt vechi, legate de autorizaţiile pentru şcoli şi nu se vor da aceste documente în condiţiile în care nu există apă curentă. La nivelul judeţului Cluj există 86 de unităţi fără toalete funcţionale în clădiri, pentru că, dacă nu au apă curentă, nu au nici toalete. Acestea nu au apă curentă pentru că sunt în localităţi neracordate la reţeaua de alimentare cu apă a Companiei de Apă Someş Tisa", a spus Cuibus.

Potrivit acestuia, printr-un proiect al Consiliului Judeţean Cluj se va derula un program de introducere a apei în unităţi de învăţământ din mediul rural, lucrările urmând să fie gata cel târziu în luna noiembrie.

"Este vorba de 69 de unităţi de învăţământ în care ar trebui să înceapă lucrările în prima decadă a lunii septembrie, pentru alimentare cu apă. Nu vor fi gata la începutul anului şcolar, din păcate, dar lucrările nu vor afecta derularea procesului de învăţământ. Compania de Apă Someş se va ocupa de aceste lucrări, valoarea proiectului fiind de 500.000 de lei", a precizat şeful ISJ Cluj.

O altă problemă identificată de conducerea instituţiei este lipsa unor autorizaţii la grădiniţe, inclusiv în municipiul Cluj-Napoca, unde trebuie să fie construite unităţi noi, în condiţiile în care multe funcţionează la parterul unor blocuri.

"Aceste grădiniţe nu vor primi niciodată autorizaţie pentru că nu îndeplinesc condiţiile de funcţionare pentru copii, ci doar autorizaţii provizorii, pentru o perioadă determinată de timp. Este o chestiune de investiţii cu Primăria şi cu Banca Mondială, unde avem depuse proiecte pentru un număr de şase grădiniţe", a precizat Valentin Cuibus.

Şcoala din comuna Ţaga figurează pe lista ISJ Cluj cu unităţi neautorizate din cauza faptului că nu are toaletă funcţională. Viceprimarul Emil Sabău speră că situaţia se va remedia în perioada următoare, după ce vor începe lucrările de alimentare cu apă a unităţii şcolare.

"Şcoala din Ţaga nu are toalete funcţionale deoarece nu este racordată la reţeaua de apă. Este foarte greu pentru cei 150 de elevi, care folosesc toaletele din curte şi se spală cu apă adusă de un hidrofor. Sperăm ca problema să fie rezolvată în acest an şcolar pentru că vom începe lucrările la proiectul de alimentare cu apă a şcolii, după care vom primi şi autorizaţie sanitară de funcţionare", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Emil Sabău.

La rândul său, primarul comunei Aluniş, Mihai Sav, a declarat că până la începerea anului şcolar va fi rezolvată alimentarea cu apă a şcolii din satul Ghirolt, astfel încât aceasta să fie autorizată.

"Am reuşit în acest an să introducem alimentarea cu apă în comună şi mai urmează să facem doar branşamentul pentru şcoala din Ghirolt. Sperăm ca aceasta să aibă apă până începe şcoala", a subliniat primarul, care a adăugat că în această şcoală învaţă 10 elevi.

În anul 2011, un sfert din unităţile de învăţământ din judeţul Cluj nu au fost autorizate.

În judeţul Cluj sunt 715 unităţi şcolare.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE...

Citeşte şi: ANALIZĂ: Clasa pregătitoare - un experiment pentru copii, părinţi şi dascăli, din 10 septembrie

Citeşte şi: ANALIZĂ: Cadre didactice insuficiente pentru clasa pregătitoare, dar autorităţile se declară optimiste

Citeşte şi: Ecaterina Andronescu a vizitat o şcoală fără apă şi cu toaleta în curte. Ce i-a spus ministrul Educaţiei directorului şcolii din Jirov