Dosarul fregatelor pe care Marea Britanie le-a vândut României, clasat

Asfel, procurorii DNA au dispus, în 15 iunie 2009, clasarea dosarului care a avut ca obiect urmarirea penală "in rem" (adică fără autor identificat), pentru luare şi dare de mită, fapte ce s-ar fi comis în încheierea şi derularea contractelor privind vâzarea de căre Regatul Unit al Marii Britanii a fregatelor "Regele Ferdinand" şi "Regina Maria" către România, a comunicat Direcţia.

Decizia anchetatorilor români a fost luată după ce Serious Fraud Office din Londra (Oficiul pentru Fraude Grave, instituţie cu care, pe parcursul anchetei, DNA a făcut schimb de informaţii) a comunicat DNA, în 11 iunie 2009, despre faptul că investigaţia referitoare la persoanele suspectate în cazul din România este întreruptă, instituţia rezervându-şi dreptul să deschidă investigaţia dacă apar probe suplimentare.

De asemenea, în urma raportului de audit făcut de Curtea de Conturi a României s-a ajuns la concluzia că achiziţionarea celor două fregate, regenerarea şi modernizarea lor de către BAE Systems LTd a prezentat un grad de complexitate ridicat şi că, în general, programul a fost derulat în mod corespunzător, mai spune sursa citată.

Autorităţile britanice au adresat României o cerere de asistenţă judiciară în ancheta legată de achiziţia, de către statul român, unor fregate din Marea Britanie, cererea fiind trimisă în 28 aprilie 2006 Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

În 5 mai 2006, solicitarea autorităţilor judiciare engleze a ajuns la Bucureşti, iar în 10 mai Direcţia de Cooperare Internaţională a PICCJ a transmis-o procurorilor anticorupţie, apreciind că este de competenţa DNA, întrucât erau indicii de comiterea unor fapte de corupţie.

În 8 iunie 2006, o româncă şi soţul ei de origine britanică au fost arestaţi, la Londra, fiind acuzaţi că au încasat ilegal un comision din vânzarea celor două nave britanice către România. Britanicul Barry George, în vârstă de 61 de ani, şi soţia sa de origine română, Georgiana, în vârstă de 41 de ani, au fost arestaţi după ce poliţia a percheziţionat locuinţa lor din Chelsea, de unde a confiscat o serie de documente.

Atunci, George lucra pentru BAE, cea mai mare companie britanică din domeniul apărării, şi a intermediat vânzarea celor două fregate României.

În centrul investigaţiei desfăşurate de Oficiul pentru Fraude Grave (SFO) din Marea Britanie se afla un "comision" în valoare de şapte milioane de lire sterline (aproximativ zece milioane de euro), plătit de BAE. Surse apropiate Ministerului Comerţului şi Industriei au declarat că BAE ar fi recunoscut că s-a plătit un comision, dar a refuzat să spună cine a primit această sumă.

Barry George ar fi primit unu la sută din valoarea contractului, în timp ce restul de şapte la sută ar fi ajuns către persoane necunoscute.

Georgiana şi Barry George au fost eliberaţi, după 24 de ore de detenţie, fiindu-le confiscată suma de 20.000 de lire sterline (circa 30.000 de euro) descoperită de anchetatori la domiciliul lor.

În paralel, în 9 iunie 2006, anchetatorii DNA au descins la sediul firmei familiei lui Barry George, din strada Popa Savu nr. 77, din Bucureşti.

Soţii George conduc o companie românească, Axis Trade&Consulting, al cărei profit a fost de un milion de lire sterline (aproximativ 1,5 milioane de euro) în perioada tranzacţionării fregatelor. Barry George, originar din Liverpool, a deţinut anterior alte două firme mici de import-export, şi a fost înregistrat ca reprezentant BAE la conferinţele guvernamentale din România.

Firma Axis Trade&Consulting, înfiinţată în 1999, îi avea ca administratori ai societăţii figurând Georgiana George şi Elena Dan. Societatea are printre obiectele de activitate intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane.

În calitate de agent al BAE, Barry George a intermediat vânzarea către România a două fregate, "Regele Ferdinand" şi "Regina Maria", construite în anii '80, la preţul de 120 de milioane de lire sterline fiecare (aproximativ 180 de milioane de euro).

Preţul ferm al acordului de achiziţie pentru cele două nave - semnat de Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, fiind derulat prin ministerele Apărării din cele două ţări - a fost de 116 milioane de lire sterline.

Cumpărarea celor două fregate, în 2003, a fost cea mai mare tranzacţie de echipamente militare efectuată de România după înlăturarea de la putere a regimului comunist şi a fost urmată de un contract de mentenanţă a navelor, încheiat cu BAE în timpul Guvernului Adrian Năstase.

În martie 2003, liberalii l-au interpelat pe ministrul Apărării, Ioan Mircea Paşcu, în legătură cu legalitatea contractului privind fregatele, arătând că este suspectă achiziţionarea navelor în condiţiile în care nu a fost respectată Legea 63/2000 referitoare la planificarea apărării naţionale.

"Dacă achiziţia s-ar fi făcut cu respectarea prevederilor Legii 63/2000, atunci programul de înzestrare al Armatei ar fi fost aporbat de Parlament, eliminându-se astfel suspiciunile referitoare la finanţarea şi la respectarea legalităţii privind achiziţiile publice în acest caz", susţinea grupul liberal din Camera Deputaţilor.

Liberalii criticau faptul că Parlamentul era sistematic eludat de la decizii care privesc acţiuni de interese major, cum sunt cele care se referă la apărarea ţării.

"Această achiziţie s-a făcut cu respectarea HG 1423/2002, prin care este autorizat Ministerul Apărării să contracteze un credit extern de 116 milioane de lire sterline, costul celor două fregate, corespunzător sumei de 6.040 de miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Apărării Naţionale pe 2003, pentru cheltuieli de capital este de 6.733 de miliarde de lei (...). Întrucât nu aţi elaborat Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale nu putem urmări care sunt sarcinile şi obiectivele principale", arătau liberalii.

În replică, Ioan Mircea Paşcu susţinea că fregatele au fost achiziţionate în baza unui Memorandum al Executivului din 7 decembrie 2002, realizându-se un obiectiv al Strategiei de Înzestrare a Forţelor Navale Române "fundamentat şi cerut prin Documentul cu Nevoile Misiunii", care fusese aprobat de conducerea MApN încă din anul 2000.

Potrivit lui Paşcu, negocierile pentru cumpărarea celor două nave au durat doi ani, iar fregatele, alături de vasul "Mărăşeşti", puneau bazele unei "grupări navale redutabile".

Până la momentul începerii negocierilor cu Marea Britanie, MApN nu a primit oficial nicio altă ofertă, care să satisfacă cerinţele Forţelor Navale Române, afirma Paşcu.

Ulterior, în 4 noiembrie 2004, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind achiziţia de servicii şi produse "Suport logistic pe termen lung pentru fregatele T 22 R, Regele Ferdinand şi Regina Maria".

Astfel, a fost mandatată Compania Naţionala "Romtehnica" SA ca, în numele şi pentru Ministerul Apărării Naţionale, să încheie pentru achiziţia de servicii şi produse un acord-cadru cu durata de 15 ani cu firma britanică BAE Systems (Operations) Ltd.

În baza acordului-cadru s-a stabilit ca încheierea de contracte ferme să nu fie mai mari de patru ani; ca finanţarea achiziţiei să se realizeze din bugetul anual alocat Ministerului Apărării; iar contractele încheiate pentru suportul logistic aferent fregatelor T 22 R, Regele Ferdinand şi Regina Maria, să cuprindă clauze referitoare la operaţiunile compensatorii. Hotărârea a fost semnată de premierul de atunci Adrian Năstase, contrasemnatari fiind secretarii de stat Gheorghe Matache (MApN) şi Gheorghe Gherghina (Ministerul Finanţelor).