DOSARUL Mineriadei - Gelu Voican: Acuzaţiile aduse lui Ion Iliescu sunt aberante

Viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete, în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, Gelu Voican-Voiculescu a mai susţinut că redeschiderea dosarului ar fi o prelungire a unei iniţiative mai vechi a fostului preşedinte Traian Băsescu.

"Redeschiderea dosarului s-a făcut după referendumul pentru invalidarea lui Băsescu şi Codruţa Kovesi a cerut redeschiderea acestui dosar. Pe urmă, fostul preşedinte Băsescu i-a imputat procurorului general Niţu că întârzie şi nu dă drumul la redeschiderea acestor dosare. Acum, în acest moment, totul este în inerţia acelor iniţiative, care şi-au pierdut obiectul”, a mai adăugat Voican apreciind că are vrea să creadă că „actuala putere nu este interesată să se răfuiască cu Iliescu, care ţine de domeniul trecutului".

Potrivit lui Gelu Voican, "mecanica procedurală îşi urmează mersul", însă acuzaţiile care îi sunt aduse lui Ion Iliescu "sunt aberante".

"Este vorba doar de patru morţi în condiţiile unor evenimente violente de care nu avea niciun fel de responsabilitate noua putere abia aleasă şi nevalidată, încă, urma ca pe 14 iunie să deschidem Parlamentul”, a spus Voican.

Gelu Voican reaminteşte că "în epocă au fost şase morţi şi ancheta generalului Voinea a redus la patru morţi", spunând că "restul sunt rezultatul înfruntărilor care au avut loc în condiţiile în care forţele de ordine s-au debandat şi nu şi-au exercitat în niciun fel rolul, de frica de a nu fi acuzaţi că au făcut represiune pentru că aveau amintirea proceselor autorităţilor dinainte de, cu oamenii îmbrăcaţi în haine vărgate care reprezentau Ministerul de Interne, Poliţia, Securitatea şi care au produs o anumită impresie".

El a mai spus că, în contextul de la acea vreme, forţele de ordine au preferat să nu se implice în menţinerea ordinii care era perfect legală în condiţiile societăţii post revoluţionare.

Potrivit lui Gelu Voican, evenimentele din 13 iunie 1990 au fost o încercare a forţelor potrivnice Revoluţiei din decembrie 1989 de a întârzia intrarea în legalitate a noii puteri.

"S-a urmarit în mod deliberat să se împiedice consfiinţirea rezultatului alegerilor şi înscrierea noastră pe linia unei vieţi democratice", a susţinut acesta.

Citeşte şi: DOSARUL Mineriadei: Ion Iliescu, URMĂRIT PENAL pentru infracţiuni contra umanităţii - FOTO, VIDEO

Întrebat care sunt forţele potrivnice Revoluţiei din decembrie 1989 care sunt vinovate pentru evenimentele din 13 iunie 1990, fostul viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu a acuzat existenţa unei "conivenţe americano-sovietică", nemulţumite că forţele de stânga au câştigat primele alegeri libere organizate după căderea regimului comunist, cărora li s-au alăturat şi "forţele opoziţiei proaspăt create, partidele care erau în opoziţie cu FSN erau şi ele interesate ca rezultatele alegerilor să nu aibă urmări, să întrerupă şirul de evenimente fireşti care urmau după alegeri".

Potrivit lui Gelu Voican, "dacă tot se redeschide un dosar trebuie lămurit cine sunt şi ce au fost cei care au acţionat în 13 iunie şi au provocat atacurile împotriva instituţiilor de stat".

Întrebat cine se face vinovat pentru evenimentele din 13 iunie 1990, Gelu Voican a afirmat că vina nu poate fi imputată noii puteri, ci acelora "care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimţirea alegerilor".

"Sunt responsabili numai cei care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimţirea alegerilor. Adică, în momentul în care deschidea Parlamentul, puterea era legitimă pentru că, vă reamintesc, guvernarea provizorie era una rezultată din revoluţie. Ori, revoluţia este un act arbitrar, ca el să fie legitim trebuia să aibe acoperirea votului popular ori la 20 mai ţara a votat pentru cei care au făcut revoluţia. Din momentul acela noi câştigam o legitimitate care ar fi intrat în vigoare prin deschiderea Parlamentului", a mai susţinut Gelu Voican Voiculescu.

Citeşte şi: DOSARUL Mineriadei - Marian Munteanu despre începerea urmării penale împotriva lui Iliescu: Cred că este doar începutul

Gelu Voican a insistat că evenimentele tragice din data de 13 septembrie sunt rezultatul unei conjuncţii de interese externe care erau nemulţumite de rezultatul alegerilor şi interne, pe de-o parte, forţele revanşarde ale foştilor exponenţi comunişti care au fost daţi la o parte şi proaspetele partide de opoziţie care într-un fel erau nemulţumite că au pierdut alegerile.

"Pe de altă parte vă amintesc ca la BBC s-au difuzat în seara de 13 iunie 1990, imagini cu Bucureştiul în flăcări, fiind de fapt imagini din Sofia. Niciodată nu s-au desminţit aceste transmisii. Exista un fel de conivenţă occidentală împotriva rezultatului alegerilor de la noi. Asta după încercarea de dezmembrare a României din martie 1990, cu evenimentele de la Târgu Mureş, care au reprezentat un lucru pus la cale în laboratoarele serviciilor secrete occidentale germane, care aveau interes să destabilizeze România, după ce nu s-a reuşit asta cu ocazia revoluţiei", a mai susţinut Voican.

El a mai precizat că CEDO nu a dat nicio decizie de redeschidere a acestui dosar, pentru că nu are cum să cenzureze viaţa juridică din România. CEDO nu a făcut decât să acorde despăgubiri şi reparaţii morale victimelor evenimentelor din iunie 1990. CEDO nu putea să sugereze măcar redeschiderea dosarului.

Întrebat dacă a luat legătura cu Ion Iliescu, după ce aceasta a mers, miercuri, la PICCJ, Gelu Voican a afirmat că nu a avut timp să facă acest lucru.

Citeşte şi: DOSARUL Mineriadei - Victor Athanasie Stănculescu, la Parchet: Am fost citat în calitate de suspect. Nu mi s-a adus la cunoştinţă că sunt cercetat