Dosarul Nana: Sechestrul asigurator, menţinut în cazul Ioanei Băsescu, de Tribunalul Călăraşi

Sechestrul a fost instituit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în 16 februarie, atât pe terenul Ioanei Băsescu, cât şi pe cele ale unor inculpaţi din acest dosar.

Potrivit unor surse din PICCJ, anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile şi imobile, dar şi un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat în mod ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte şi terenul Ioanei Băsescu.

Fiica fostului şef al statului a contestat măsura procurorilor în instanţă.

"Respinge contestaţia formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva ordonanţei emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 16 februarie 2015", a decis Tribunalul Călăraşi.

Decizia de joi a instanţei este definitivă.

În 4 iulie 2014, procurorii Parchetului ICCJ anunţau că au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

Din probatoriul administrat până la acel moment al urmăririi penale a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, membrii Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, "nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispoziţiilor legale".

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 16 aprilie 2014, că a fost începută urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru. Faptele au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

La începutul lunii iunie 2014, Parchetul arăta că opt membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, între care şi primarul Gheorghe Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese şi abuz în serviciu.

Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, este acuzat, alături de Georgică Stolea, de conflict de interese şi abuz în serviciu, iar Tudoriţă Niculae, secretarul comunei Nana, Florian Deci, Marius Gelu Neagu şi Marian Dobre, sunt urmăriţi penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, în aceeaşi cauză mai sunt urmăriţi penal Simona Alina Preda, pentru fals material în înscrisuri oficiale, şi Constantin Manea, pentru abuz în serviciu, preciza atunci PICCJ.

"Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că suspecţii, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluţionarea şi înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înşişi, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de teren agricol", arătau procurorii.

Potrivit sursei citate, în aceeaşi perioadă, în mod ilegal au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptăţite să le primească. Astfel, a fost prejudiciat domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

"La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care şi certificate de stare civilă), prin contrafacerea conţinutului şi folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal", au precizat procurorii.