DOSARUL REFERENDUMULUI: Duşa - Am spus instanţei că, în ziua Referendumului din 2012, în Harghita s-a respectat legea

"Am fost audiat în procesul lui Dragnea. Mi s-au pus câteva întrebări de către avocat şi de către preşedintele completului de judecată, referitor la organizarea Referendumului în judeţul Harghita. Am precizat că Referendumul s-a organizat conform Legii 3 din 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi că alegerile s-au desfăşurat conform legii în judeţul Harghita", a declarat Mircea Duşă, la ieşirea din sala de judecată de la ICCJ.

Referitor la sistemul de SMS-uri aplicat de USL la Referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, Duşa a explicat că mesajele erau primite doar de coordonatorii campaniei.

"Aplicaţia o cunosc cei care au operat sistemul şi, de regulă, au fost tineri care au cunoştinţe de IT", a adăugat ministrul Apărării Naţionale.

Mircea Duşa a fost audiat, miercuri, la instanţa supremă, în calitate de martor în dosarul Referendumului. Tot miercuri a fost audiat şi premierul Victor Ponta.

"Am spus adevărul despre faptul că deciziile politice privind suspendarea preşedintelui Băsescu, referendumul, sunt decizii politice şi, dacă am făcut bine, oamenii votează, iar dacă am făcut rău, votează pe alţii, dar nu a existat niciodată, în niciun fel şi în nicio formă, niciun fel de încălcare a legii, ori, într-o ţară democratică în care cred că trăim şi trebuie să trăim, nu eşti sancţionat penal pentru faptul că iei decizii politice. Eşti sancţionat sau eşti apreciat de către alegători şi cred că toţi cei care au votat la referendum au avut acest drept, să voteze, şi nu trebuie să fie pedepsiţi pentru asta", a spus Ponta, după audierea la ICCJ.

Citeşte şi: Ponta, întrebat de instanţă dacă a primit sms la referendum: Ştiam că sunt exclusiv îndemnuri la vot

Întrebat de jurnalişti dacă prin afirmaţia sa din faţa instanţei că Referendumul nu a adus PSD avantaje nepatrimoniale trebuie înţeles că PSD l-a promovat dezinteresat, iar faptul că liderul de atunci al PNL Crin Antonescu era candidat pentru alegerile prezidenţiale nu era parte a unei înţelegeri între cele două partide în cadrul USL, Ponta a răspuns că partidele au intenţia de a câştiga alegeri sau aplica decizii politice, iar decizia de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, pe care el şi astăzi o consideră corectă, este una politică.

"Nu este interzis de Codul penal să iei decizii politice şi să participi la alegeri, doar pe vremea comuniştilor sau a naziştilor era aşa", a spus Ponta, insistând asupra faptului că între decizii politice şi răspunderi penale este diferenţa între democraţie şi dictatură.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.