DOSARUL transferurilor: Judecătoarea Geanina Terceanu, interceptată când vorbea despre mită: "Înseamnă că te-au filat. Vai de capu’ meu! Băi, nu spuneţi nimic de mine!". STENOGRAME

Geanina Terceanu, Ioan şi Victor Becali au fost duşi, vineri, la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide dacă admite propunerea procurorilor de arestare preventivă a celor trei, pentru 30 de zile.

Conform referatului cu propunere de arestare preventivă, judecătoarea a fost interceptată ambiental în timp ce discuta cu un intermediar despre banii primţi de la fraţii Ioan şi Victor Becali.

"Discuţia a fost purtată în contextul în care (.....) şi (.....) s-au deplasat la locuinţa suspectei Terceanu Geanina, căreia i-au solicitat cu împrumut suma de 150.000 de euro, sumă de care (.....) avea nevoie pentru a acoperi prejudiciul cauzat într-un dosar penal în care era trimis în judecată pentru comiterea mai multor infracţiuni de furt calificat", se arată în referatul cu propunere de arestare al procurorilor.

(...) Intermediar : Mă, e vorba de Becali..

Terceanu Geanina: Cu cine ai vorbit? (.....) : Cu Internele. (...) Cu Internele? Cine ţi-a…?

I: DNA-u’, DNA-u’, măi!

Terceanu Geanina: …[neinteligibil]… nu mai veni. (.....): Da. (...): Nu mai veni acum p-aici, să scăpăm din chestia asta! (.....):

I: Ă?

Terceanu Geanina : Băi, nu spuneţi nimic de mine!

(.....)  Terceanu Geanina : D.N.A.? Da’ D.N.A. a venit? Din trafic te-a luat? (.....)

I: Da, mă da! Au venit şi m-au luat pe sus. „Bună ziua, nu ştiu ce. Bună ziua.”.

Terceanu Geanina: Înseamnă că te-au filat. (.....)  Vai de capu’ meu! (...) Nu spuneţi… nu spuneţi nimic! Asta este! 

I: Băi stai liniştită, că dacă vroiam să te da până acum, te dădeam. Stai liniştită că nu dau nimic.  

Terceanu Geanina: Ai înţeles? Deci, nu daţi în gât, că pedeapsa o dă instanţă!

I: Da’ nu-i vorba de dat în gât! Da’ băi, stai liniştită, că nu fac… nu fac… Deci, nu fac…

Terceanu Geanina…[*neinteligibil*]… de asta.

I: N-o să fac aşa ceva niciodată!

Terceanu Geanina: Mai au alte probe?

I: Ce probe să aibă?

Terceanu Geanina: Nu zice nimica! …[*neinteligibil*]…

I: Hai, stai liniştită! …[neinteligibil]…

Terceanu Geanina: Eu n-am mai rămas cu nimic de-acolo! Adică, nu v-am zis?

I: Ai cheltuit toţi banii? Mamă, mânca-ţi-aş! Am zis că asta-i sigură, zic: „Bă, vorbim cu ea.” şi…

Terceanu Geanina: Nici n-am… Doamne, Maica Domnului!

I: Băi, nu-ţi face probleme. Nu mai sta cu frică că nu dau de tine! …[*neinteligibil*]… de toţi.

Terceanu Geanina: Deci, n-am bani!

I: Da banii ăia care... De la ăştia 100.000?

Terceanu Geanina: I-am… i-am cheltuit.

I: I-ai cheltuit?

Terceanu Geanina: Nu mai am.

I: Băi, nu te gândi că-i iau! Ţi-i cer… ca să nu mai ţi-i dau…

Terceanu Geanina: Da’ n-am, deocamdată! (..)"

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat, joi, percheziţia, reţinerea, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă a Geaninei Terceanu.

Judecătorul Geanina Terceanu este în Arestul Poliţiei Capitalei de joi seară, când a fost reţinută de procurorii DNA. Ioan şi Victor Becali, care execută pedepsele primite în dosarul transferurilor de jucători, sunt tot în Arestul Capitalei, unde au fost aduşi miercuri, din Penitenciarul Poarta Albă, la solicitarea procurorilor DNA care instrumentează noul dosar.

În acelaşi dosar, procurorii au dispus urmărirea penală în continuare, pentru dare de mită, a lui Cristian Borcea, preşedinte executiv al Clubului de fotbal "Dinamo" la data faptei. Borcea a fost dus joi la DNA, împreună cu fraţii Ioan şi Victor Becali.

Dosarul de la DNA a fost constituit în urma unui denunţ, au declarat pentru MEDIAFAX sursele judiciare, care au precizat că Terceanu ar fi primit banii prin intermediari, care nu erau avocaţi.

Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorului Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că "fapta nu există".

În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.

"Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locaţii din Bucureşti şi judeţule Ilfov şi Ialomiţa. În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe", susţin procurorii.

În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali - câte şase ani şi patru luni, Victor Becali - patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos - trei ani şi opt luni, Mihai Stoica - trei ani şi şase luni, Gheorghe Nețoiu şi Jean Pădureanu - câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu - trei ani, o lună şi zece zile.

Judecătoarea Geanina Terceanu motiva decizia de achitare din 3 aprilie 2012 prin faptul că DNA nu a probat că banii din conturile inculpaţilor din dosarul transferurilor fotbaliştilor proveneau din sumele "diferenţă de transfer", arătând că nu s-a dovedit caracterul ilegal al veniturilor celor opt oameni de fotbal.

Referitor la modul de rulare a banilor, respectiv prin firme off-shore, prezentat de procurorii anticorupţie în rechizitoriu, judecătorul Geanina Terceanu arăta că derularea unor tranzacţii comerciale prin firme off-shore nu reprezintă o ilegalitate, explicând în detaliu motivele pentru care unele companii apelează la astfel de practici.

"Pe de altă parte, cluburile străine cu care se încheiau contractele de transfer au acceptat să se efectueze plăţi către firmele intermediare (...). În plus, referitor la derularea activităţilor din firma off-shore de către societăţile o.e., părţi în memorandum, aceste activităţi reprezintă o realitate de necontestat în peisajul internaţional. Paradisurile fiscale au existat şi vor exista, fiind o consecinţă a sistemului fiscal, reprezentat de o impunere fiscală excesivă. Scopul paradisurilor fiscale îl constituie atragerea de investitori străini care, beneficiind de facilităţile acordate de aceste state, vor investi resurse financiare imense în anumite afaceri ce vor aduce beneficii substanţiale la nivelul ţării, asigurându-le, astfel, dezvoltatrea. Motivul pentru care au apărut şi s-au dezvoltat paradisurile fiscale este cel al necesităţii siguranţei banilor dobândiţi şi în principal evitarea taxării excesive a profitului. Aceşti factori au dus la apariţia jurisdicţiilor off-shore a căror legislaţie şi organizare oferă reale avantaje pentru investitor. O societate off-shore este acelaşi lucru cu o firmă internă, doar că societatea off-shore nu este impovărată de impozite excesive, poate fi inmatriculată mai rapid şi este mai uşor de administrat. În consecinţă, o soceitate off-shore poate fi deţinută şi folosită în mod perfect legal", explică judecătoarea.

Prin aceeaşi decizie, judecătorul Geanina Terceanu dispunea şi ridicarea sechestul asigurator pe conturile cluburilor FC Dinamo, Rapid, Oţelul Galaţi şi Gloria Bistriţa, precum şi pe cele ale fraţilor Ioan şi Victor Becali.

Procesul de la Tribunalul Bucureşti a avut 39 de termene şi s-a încheiat după trei ani şi două luni.

În rechizitoriul DNA au fost prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999 - 2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.

Potrivit declaraţiei sale de avere, din iunie 2014, Geanina Terceanu are un teren extravilan de 624 de metri pătraţi, cumpărat în anul 2007 în Popeşti Leordeni, un teren intravilan de 934 de metri pătraţi şi fâneţe pe o suprafaţă de 2.815 metri pătraţi, moştenite în 2014, precum şi drept de proprietate comună pe două terenuri agricole şi forestiere în suprafaţă de aproape şase hectare, respectiv 1,36 de hectare la Dâmbovicioara.

De asemenea, Terceanu are două apartamente în Bucureşti, precum şi o casă de 585 de metri pătraţi. Ea are şi trei autoturisme - Toyota Avensis, Seat Leon şi Skoda Fabia, cumpărate în 2007, 2010 şi 2008.

În anul fiscal anterior depunerii declaraţiei de avere, ea a încasat un salariu de 102.213 de la Tribunalul Bucureşti, iar soţul său, judecătorul Valeriu Terceanu, a încasat de la Tribunalul Bucureşti un salariu de 104.242 de lei.

Detalii suplimentare din referatul procurorilor DNA în acest caz puteţi găsi în fluxul agenţiei de presă Mediafax, news.mediafax.biz.