Dragnea, nemulţumit de stadiul lucrărilor la pista Aeroportului Cluj

Liviu Dragnea a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă susţinută pe şantierul noii piste a Aeroportului Internaţional, că nu a fost informat de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj asupra existenţei unor probleme legate de exproprierile de terenuri şi de finanţarea lucrării.

"Termenul de 15 octombrie trebuie respectat, aceasta fiind data la care noua pistă de 2.100 să fie funcţională cu tot cu instalaţiile aferente. Acum o lună şi jumătate când am fost aici erau mai multe probleme, în special legate de devierea unui pârâu. Sunt surprins acum pentru că atunci nimeni de la CJ Cluj nu a spus că ar fi o problemă cu exproprierile de teren. Vreau să discut cu cei de la CJ Cluj, care au nişte obligaţii financiare faţă de constructor şi persoanele expropriate. Suntem puţin blocaţi la CJ Cluj şi trebuie să găsim o soluţie. Vreau să ştiu dacă este o problemă aici, dacă există surse de finanţare suficiente, pentru că dânşii nu s-au apucat să construiască o pistă de biciclete. Sunt probleme cu plata constructorului, dar şi cu exproprierile, este o problemă de bani la exproprieri şi de proceduri şi nu înţeleg de ce se întârzie atât de mult. Există riscul ca termenul de 15 octombrie pentru darea în folosinţă a pistei de 2.100 de metri să nu fie respectat. Nemulţumirea mea este că am văzut o bâlbâială în acest proiect şi vreau să mă asigur că toţi angajaţii din CJ înţeleg că pista este prioritate zero pentru instituţie. Sunt îngrijorat de situaţie şi ultra supărat", a spus Dragnea.

Acesta a adăugat că sunt anumite date calendaristice când Romatsa, care trebuie ca în jurul datei de 15 iunie să înceapă instalarea echipamentelor specifice de siguranţă aeronautică şi ghidaj, poate intra în sistemul internaţional al aeroporturilor, la care au acces toţi piloţii.

"În cazul în care pista nu poate fi dată în folosinţă în 15 octombrie, termenul viitor va fi 17 noiembrie. Chiar dacă pista va fi gata în 15 octombrie, aceasta nu va putea fi folosită. În momentul de faţă, lucrările de realizare a pistei sunt în grafic, constructorul a fost serios, devierea unui pârâu s-a realizat la timp", a afirmat Dragnea.

Potrivit acestuia, noua pistă de 2.100 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca este importantă şi pentru că s-au primit semnale de la compania germană Luftansa că ar fi dorit să se retragă de la Cluj, deoarece actuala pistă nu mai îndeplinea condiţiile de siguranţă.

”Lufthansa a vrut să se retragă. Pusese serios problema să se retragă pentru că pista veche nu mai îndeplinea toate condiţiile de siguranţă. Asta a fost şi motivaţia pentru care Consiliului Judeţean Cluj şi conducerea Aeroportului au decis să înceapă construcţia noii piste. Asta a fost şi motivaţia pentru care noi am venit de la Guvern. Aeroportul Cluj are pentru noi o importanţă strategică şi vrem să acordăm tot sprijinul necesar", a declarat Liviu Dragnea.

Vicepreşedintele CJ Cluj, Ioan Oleleu, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că instituţia pe care o conduce dispune de sumele necesare pentru plata exproprierilor.

"Având în vedere volumul mare al exproprierilor, a fost stabilită o strategie, ca acestea să aibă loc în mai multe etape. În momentul de faţă avem sumele necesare pentru a finaliza şi exproprierile. O parte dintre proprietari au acceptat să încheiem un acord astfel încât să ne permită accesul pe terenuri", a spus Oleleu.

În septembrie 2011, au început lucrările la pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri, în prima etapă pista urmând să fie extinsă la 2.100 de metri. Costurile proiectului sunt estimate la circa 78 de milioane de euro.

Lucrările la prima etapă, cea de prelungire a pistei la 2.100 de metri, ar fi trebuit finalizate în iunie 2013, dar au fost întârziate din cauza unor probleme tehnice descoperite pe parcurs, care au necesitat noi soluţii din partea constructorilor. De asemenea, finanţarea unor lucrări de regularizare şi deviere a unui pârâu din zonă a fost întârziată, sumele fiind deblocate abia în luna martie de la Administraţia Naţională Apele Române.

Costurile estimate pentru prima etapă se ridică la 39 de milioane de euro, din care s-au achitat aproape 16 milioane de euro.

Lucrările sunt realizate de o asociere între firmele SCC Napoca SA, SC ICCO Systems SRL şi SC Geo Arc SRL.

În aprilie, Liviu Dragnea declara, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că a vizitat şantierul pistei de 2.100 de metri de la Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca pentru că era nevoie de o coordonare a structurilor care execută lucrarea.

Acesta spunea că lucrările de prelungire la 2.100 de metri a pistei Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca, începute în 2011, vor fi gata la jumătatea lunii octombrie, aceasta fiind prima etapă a proiectului care prevede ca pista să ajungă la o lungime de 3.500 de metri.

"Am fost la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca pentru că era nevoie de o coordonare a structurilor care execută lucrările la acest proiect, pentru ca până la jumătatea lunii octombrie pista de 2.100 de metri să devină operaţională. Am fost cu ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, cu directori de la Romatsa, Apele Române, Autoritatea Aeronautică Civilă. Am identificat sursele de finanţare, vor veni şi sume de la rectificarea bugetară, fiecare instituţie implicată are responsabilităţi, iar în iunie vom reveni să vedem stadiul lucrărilor. Continuarea pistei până la 3.500 de metri va dura un an, maximum un an şi jumătate. Aeroportul Internaţional Cluj-Napoaca are o importanţă regională, este un obiectiv strategic", spunea Dragnea.

El arăta că i-a avertizat pe directorii instituţiilor şi companiilor care execută lucrarea la pista de 2.100 de metri că "joacă cu demisiile pe masă".

"Instituţiile nu comunicaseră, era nevoie de corelări, va trebui să fie o coordonare nemţească", sublinia vicepremierul.

În 28 mai, Consiliul Judeţean Cluj anunţa că a alocat, în acest an, 17,5 milioane de lei (4 milioane de euro) pentru plata unor exproprieri de terenuri în zona Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca, unde se lucrează la prelungirea pistei, urmând ca de bani să beneficieze circa 150 de proprietari.