Duţă: Trebuie finalizat urgent cardul naţional de sănătate, singura modalitate de a elimina frauda

"Este obligatorie finalizarea platformei informatice. Trebuie să continue proiectele informatice derulate de CNAS în acest moment, pentru că finalizarea acestora, respectiv a cardului şi a dosarului electronic, va avea efecte în ceea ce reprezintă reforma sistemului sanitar. Ordonanţa de urgenţă privind cardul naţional ar trebui adoptată cât mai reprede", a mai spus Duţă, prezent la conferinţa "e-Health Congress 2012, e-prescription şi cardul naţional de sănătate: instrumentele secolului XXI".

Potrivit lui Duţă, frauda la nivelul întregului sistem de sănătate este, în prezent, de minimum 400 de milioane de euro.

"Toţi prescriu şi raportează servicii. Cardul de sănătate nu îţi pemite să raportezi fals. Fals este şi atunci când o reţetă este prescrisă pe numele unor pacienţi care vin foarte rar la medic. Nu există sisteme foarte bine cuantificate de control", a mai spus Lucian Duţă.

Fotul preşedinte al CNAS a mai spus că scandalul privind taxa clawback a pornit de la faptul că firmele au fost puse să plătescă taxe pentru produse pe care nu le-au vândut, dar care apar în sistem ca şi cum ar fi fost consumate.

"Scandal cu clawback este pentru că firmele spun că nu au vândut de cât le pun eu să plătească. Eu, pe evidenţele mele, spun «uite cât ai cheltuit». Diferenţa între ceea ce îl pun să plătească şi ceea ce zice el că a cheltuit este hoţia", a explicat Duţă.

Reprezentatul unei companii de farmaceutice afirmă că, atâta timp cât autorităţile anunţă că în sistem există o fraudă de 10-20 la sută, înseamnă că efectele acesteia sunt resimţite de companii.

"Dacă ai 10-20 la sută fraudă în sistem, acele reţete sunt raportate drept cheltuieli, cheltuieli care ne revin nouă, ca şi consum. Dacă reţeta electronică şi cardul reprezintă soluţia antifraudă, noi susţinem acest sistem, ca să demitizeze sau să scoată la iveală dacă există frauda", a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Grecu, de la Novartis Oncology.

Potrivit lui Grecu, în oncologie, există protocoale şi ghiduri terapeutice respectate de către specialişti, dar sunt şi iniţiative personale ale unor doctori care prescriu în afara ghidului, cu rezultate incerte.

"Vom găsi un număr mare de prescripţii care nu se regăsesc în ghid. Este o problemă reală. Implementarea registrelor naţionale, care va ajuta la uniformizarea tratamentului de cancer şi aducerea acestora la nivelul de ghid naţional sau internaţional, va duce şi la limitarea oricărui exces. Totuşi, bolnavii de cancer nu au toate medicamentele care sunt utilizate în clinicile din Europa. În România, tratamentele sunt blocate la nivelul anului 2008. Din 2008, în România, lucurile nu au mai evoluat, lista de compensate şi gratuite fiind «îngheţată» în acel an", a conchis Eugen Grecu.

Prezent la eveniment, directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), dr. Marius Savu, a spus că una dintre măsurile cele mai eficiente pentru reducerea fraudei, dacă aceasta există, ar fi fost introducerea plafonului la control.

"Este vorba despre stabilirea unor reguli clare. În cazul în care un medic a prescris peste o anumită sumă, atunci va fi făcut un control pe prescrierile acestuia. Nu se pune probleme introducerii unui plafon la prescrieri, în schimb un plafon la control ar fi o măsură corectă şi eficientă. Dacă se dovedeşte că prescrierile, deşi depăşesc un anumit plafon, sunt legale şi corecte, medicul nu poate fi sancţionat", este de părere şeful ASSMB.