Educaţie superioară pentru minorităţi: Romii nu îşi ocupă locurile speciale

Reprezentanţii Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) au declarat corespondentului MEDIAFAX că pentru anul universitar 2018/ 2019 au fost alocate 60 de locuri speciale pentru romi din care s-au ocupat doar 15.

”Majoritatea locurilor speciale pentru candidaţii romi au fost la facultăţile de Drept, Sociologie şi Psihologie, aceasta din urmă fiind căutată deoarece absolvenţii vor să devină cadre didactice în învăţământul preuniversitar. Se înregistrează şi în acest an o scădere a prezenţei candidaţilor romi care, deşi concurează pe locuri speciale, evită să le ocupe, mulţi preferând să se înscrie pe locurile normale, probabil pentru a nu se considera discriminaţi. Romii dau examen în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi candidaţi la facultăţile unde se înscriu, dar ei candidează doar pe locurile lor speciale care, cu toate acestea nu se ocupă, şi trebuie să obţină minim media 5”, au declarat sursele citate.

Pentru dosarul de candidatură, un tânăr rom are nevoie doar de diploma de Bacalaureat şi de o adeverinţă din partea unei asociaţii sau a unui partid al romilor care să ateste faptul că este membru al etniei.

Dan Petaca, student în anul doi la buget la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, preşedintele asociaţiei studenţilor romi ”Romano Suno”, a declarat corespondentului MEDIAFAX că o cauză majoră a faptului că romii nu ocupă locurile speciale scoase pentru ei la universităţi este şi statutul lor social.

”În general, ei provin din medii destul de sărace, am întâlnit studenţi care au început facultatea, iar după câteva luni au abandonat, deoarece părinţii nu aveau bani să îi ţină. Chiar dacă au prins loc în cămin, nu aveau bani să se întreţină. Familiile de romi au, în general, mai mulţi copii, nu îşi permit din punct de vedere financiar să îl ţină pe unul la facultate. Un student are nevoie de bani pentru mâncare, chirie, haine, cărţi, nu este deloc uşor. Doar familiile rome mai înstărite şi mai deschise trag tare să îl trimită pe un tânăr la facultate”, a explicat Petaca.

Potrivit acestuia, o soluţie de rezolvare a acestei situaţii ar fi acordarea de burse speciale pentru romi de către statul român sau de universităţile unde au fost admişi, completând până la capăt sprijinul oferit prin locurile speciale.

Dan Petaca susţine că locurile speciale sunt o oportunitate, pentru că, din experienţa pe care o are cu studenţii romi, aceştia provin din medii defavorizate, din mediul rural, fiind un plus care îi ajută să intre la facultate.

”Dar trebuie să ţinem seama şi de un alt aspect. Aceste locuri te ajută doar să intri, atât, apoi totul depinde de tine, dacă poţi să înveţi, să ţii pasul, să îţi iei examenele, dacă nu, nu, nu ai privilegii în facultate, nu îţi dă nimeni note nemeritate”, a explicat Petaca.

Acesta a dat examen de admitere ca şi ceilalţi, singura diferenţă fiind că a concurat pe locurile speciale.

”M-am acomodat, am avut şi două surori care au absolvit UBB, mi-au spus ce înseamnă să fii student”, a mai spus acesta.

După absolvire, Dan Petaca va primi o diplomă de inginer de mediu şi vrea să lucreze în domeniu deoarece este, de felul lui, mai ecologist.

Un alt tânăr rom, care a fost admis pe locurile speciale la UBB şi a absolvit şi un master, lucrând, în prezent, în administraţia publică locală din Cluj-Napoca, recomandă membrilor etniei să profite de locurile speciale de la nivel liceal/ facultate şi să devină studenţi.

”Statul român, prin politicile publice, a determinat o serie de măsuri prin care comunitatea romă să aibă o şansă de dezvoltare educaţională, nefiind vorba de conceptul de discriminare pozitivă, cum se vehiculează în general despre locurile speciale. La facultate am intrat pe locurile oferite celor de etnie romă, admiterea fiind în urma unui concurs. Prin aceste măsuri afirmative, am reuşit să intru la buget, în caz contrar nu aş fi reuşit, deoarece media mea de admitere a fost aproximativ nota 8, iar ultima medie la buget a fost 9,53. Subliniez, a fost o şansă la admitere, dacă înveţi să rămâi la buget în anul al doilea vei rămâne, altfel regimul cu taxă te îmbrăţişează cu drag. Am muncit cu greu să rămân la buget şi am terminat facultatea la timp”, a spus acesta.

Absolventul UBB susţine că este demonstrat faptul că etnia romă are un grad de educaţie mult mai scăzut decât majoritatea.

”La nivel de liceu se acordă un număr de locuri pentru romi la fiecare specializare în parte, iar la nivel de facultate numărul este unul determinat pe an universitar. În ultima perioadă se observă o scădere a elevilor romi la nivel de liceu şi de facultate. Numărul elevilor de etnie romă care părăsesc şcoala la nivel de gimnaziu este unul foarte mare, deoarece aceştia nu îşi mai declară etnia. Unul din motive ar fi discriminarea din partea elevilor majoritari, care nu sunt conştienţi de răul pe care îl produc. Discriminarea, de cele mai multe ori, provine şi de la cadrele didactice”, a explicat absolventul.

În opinia sa, cauzele neocupării locurilor speciale pentru romi ar fi mai multe.

”Ar putea să fie fenomenul Brăila dovedit (în care elevii care nu au şanse să obţină medii mari la capacitatea naţională sunt determinaţi de profesori să nu se înscrie la examen – n.r.) şi aplicarea acestuia şi în alte judeţe sau declararea copiilor de etnie romă în categoria copiilor cu cerinţe speciale sau gradul de educaţie redus al părinţilor sau planificarea şcolară destul de încâlcită care permite unui profesor 2 minute dintr-o oră per elev, dacă sunt 25 în clasă, profesorul are timp efectiv de 2-5 elevi care sunt competenţi, iar de restul nu se ocupă. Dacă locurile la liceu nu se ocupă, atunci nu se ocupă nici cele de la nivel facultate”, a explicat absolventul de UBB.

Reprezentanţii UTCN au declarat la rândul lor că pentru acest an au fost alocate, în total, la admitere 10 locuri pentru romi la buget, din care au fost ocupate doar 4.

Vicepreşedintele executiv al UDMR pentru învăţământ, Magyari Tivadar, a declarat pentru MEDIAFAX că în cadrul comunităţii maghiare sunt circa 7.000 – 8.000 de studenţi care studiază în limba maternă, la care se adaugă 2.000 care învaţă în limba română.

”Cam 75-80% dintre tinerii maghiari din România, inclusiv din secuime, unde trăiesc cam jumătate dintre ei, studiază la UBB Cluj-Napoca, la linia maghiară. De asemenea, mai sunt alte două universităţi multiculturale - UMF şi Institutul de Arte Teatrale, ambele din Târgu-Mureş, unde învaţă tinerii maghiari. La UMF sunt grupe de studenţi maghiari, cam 2-300 de studenţi. De asemenea, sunt şi studenţi maghiari care urmează cursurile universităţii particulare Sapientia”, a spus Magyari.

Acesta a explicat că majoritatea studenţilor din judeţele din secuime merg să înveţe la UBB Cluj-Napoca unde au dispoziţie circa 80 de specializări şi optează în special pentru informatică, ştiinţe economice, psihologie, sociologie, filologie.

Unii preferă să urmeze cursurile Învăţământului la Distanţă (ID) tot de la UBB, mai ales la specializări unde predarea nu necesită prezenţa continuă, fizică, a studentului, ci doar susţinerea unui examene periodice.

De asemenea, sunt şi tineri maghiari care învaţă în cadrul extensiilor universitare ale UBB de la Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, în judeţul Covasna, şi Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc, în judeţul Harghita, dar şi la Satu Mare, unde, însă, se oferă o gamă limitată de specializări, printre care administraţie publică, psihologie şi pedagogie, pentru pregătirea învăţătorilor, şi mediu.