Eurobarometru: Peste 50% din români tind să nu aibă încredere în justiţie

Majoritatea cetăţenilor europeni (53%) tind să aibă încredere în sistemul lor naţional de justiţie, dar nivelul de încredere variază semnificativ de la un stat membru la altul, de la 85% (în Danemarca şi Finlanda) la 24% (în Slovenia). 54% din români tind să nu aibă încredere în justiţie, în timp ce 44% au declarat că tind să aibă încredere.

Întrebaţi dacă statul luptă în mod eficace împotriva corupţiei, 32% din români au susţinut că nu sunt de acord cu această afirmaţie, faţă de 30% media europeană, iar 24% tind să nu fie de acord, media fiind de 32%.

În schimb, locuitorii din Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Olanda şi Suedia consideră că statul luptă în mod eficient împotriva corupţiei. La polul opus se situează cehii, grecii, italienii şi spaniolii.

Pe de altă parte, 40% din români au o părere destul de bună, iar 7% foarte bună despre independenţa judecătorilor şi a instanţelor în cazurile civile şi comerciale, în timp ce 16% au o părere foarte proastă.

Cetăţenii din România reclamă însă durata procedurilor. 27% au o părere foarte proastă, iar 36% destul de proastă despre durata procedurilor derulate în instanţele judecătoreşti.

În ceea ce priveşte corectitudinea deciziilor în cazurile civile şi comerciale, 39% au o părere destul de bună, 18% - o părere foarte proastă, iar 29% - destul de proastă.

Îndemnaţi să compare sistemul judiciar naţional cu celelalte din Europa, 71% din bulgari, 70% din sloveni şi 69% din români au declarat că sistemele din ţările lor sunt mai proaste decât cele din alte state UE.

Germanii (57%), danezii (55%) şi suedezii (53%) cred că sistemele lor juridice sunt mai bune decât altele din UE.

Doar 22% din respondenţi la nivel european sunt întru totul de acord că funcţionarea unui sistem judiciar naţional este exclusiv de competenţa statelor membre. Două treimi consideră că funcţionarea sistemelor judiciare naţionale este o chestiune de interes european, datorită existenţei cauzelor transfrontaliere, pentru a se asigura că legislaţia UE poate fi aplicată în mod eficient pe întreg teritoriul UE sau în cazul în care există probleme grave legate de funcţionarea unui sistem judiciar naţional.

Românii, în proporţie de 79%, apreciază că funcţionarea justiţiei este o problemă de interes european, iar 76% din cetăţenii români s-au declarat "total de acord" cu faptul că funcţionarea unui sistem naţional reprezintă o chestiune de interes european, dacă acel sistem prezintă probleme grave.

Sondajul, efectuat în perioada 30 septembrie - 2 octombrie 2013, a fost lansat cu ocazia conferinţei "Assises de la Justice", organizată de Comisia Europeană, în perioadă 21-22 noiembrie.

Punctul de plecare este un pachet format din cinci documente de dezbatere prezentate de Comisie, referitoare la dreptul civil european, dreptul penal european şi dreptul administrativ european, precum şi la statul de drept şi la drepturile fundamentale în UE. Aceste documente prezintă idei şi întrebări în vederea unor posibile acţiuni legate de politica UE în domeniul justiţiei în anii următori.

Potrivit unui comunicat al CE, obiectivul este de a consolida bazele pe care Uniunea Europeană este construită şi de a finaliza spaţiul european de justiţie în interesul cetăţenilor şi al întreprinderilor din Europa.

"În decurs de numai câţiva ani, politica în materie de justiţie a ajuns să ocupe o poziţie centrală în cadrul activităţii Uniunii Europene - fapt comparabil cu impulsul acordat pieţei unice în anii '90. Am parcurs un drum lung, dar rămân încă multe de făcut pentru a dezvolta un adevărat spaţiu european de justiţie", a declarat, joi, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding.

Conform vicepreşedintelui CE, "construirea de punţi de legătură între diferitele sisteme judiciare înseamnă consolidarea încrederii". "Un adevărat spaţiu european de justiţie poate funcţiona doar dacă există încredere reciprocă între sistemele judiciare", a mai spus Reding.