New York Times: Europa a încercat să limiteze concedierile în masă, dar disponibilizările vor fi inevitabile

În Europa aproximativ 59 de milioane de angajaţi vor fi afectaţi

Europa va fi lovită de un tsunami de pierderi ale locurilor de muncă. Programele guvernamentale care au contribuit la menţinerea a aproximativ o treime din forţa de muncă din Europa în condiţii de securitate financiară se prevede că nu vor mai exista în următoarele luni.

Nu mai puţin de 59 de milioane de angajaţi vor fi afectaţi prin reducerea timpului de lucru sau a salariilor, concedieri temporare sau concedieri permanente, în special în industrii precum transporturile şi comerţul cu amănuntul, potrivit unui studiu realizat de McKinsey & Company.

Comparativ cu Statele Unite, care au pierdut peste 20 de milioane de locuri de muncă numai în luna aprilie, programele de susţinere adoptate în Uniunea Europeană au împiedicat rata şomajului să explodeze. Germania, Franţa, Danemarca şi Marea Britanie se numără printre ţările care au aplicat aşa-numitele scheme de program redus de muncă, naţionalizând efectiv salariile a aproximativ 60 de milioane de angajaţi din sectorul privat. Guvernele au suportat astfel o parte din salariile angajaţilor atunci când companiile au redus numărul orelor de lucru, astfel încât să prevină concedierile.

În toamnă şi până anul viitor marile corporaţii şi companii de vânzare cu amănuntul, care funcţionează de la începutul crizei mult sub capacitate, vor face zeci de mii de concedieri. Airbus, BP, Renault, Lufthansa, Air France, lanţul de magazine Debenhams, Bank of Ireland, firma W.H. Smith şi chiar grupul McLaren, care include echipa de curse de Formula 1, alături de nenumărate firme mai mici, se numără printre cele care planifică reduceri semnificative de personal, care vor afecta lucrători din fabrici, angajaţi din comerţul cu amănuntul şi angajaţi cu înaltă calificare.

Liderii europeni au convenit recent asupra unui pachet de stimulare de 750 de miliarde de euro

Dacă în lunile martie şi aprilie, o companie ca Lufthansa credea probabil că sunt şanse de revenire, astăzi afirmă că nu vom reveni „la nivelurile de activitate de dinainte de pandemie până în 2025”, a declarat Sebastian Stern, un partener al firmei de consultanţă de management McKinsey.
Costul programelor de sprijin din Europa a crescut; liderii europeni au convenit recent asupra unui pachet de stimulare de 750 de miliarde de euro, pe lângă sutele de miliarde cheltuite de la începutul crizei, mărind astfel datoriile şi deficitele naţionale.

Aproximativ nouă milioane de lucrători europeni, aproape o cincime din cei înscrişi în prezent în programele de lucru pe termen scurt, reprezintă ceea ce banca germană Allianz a numit „locuri de muncă zombie” - poziţii din industria auto şi aeriană, restaurante, magazine şi hoteluri şi alte sectoare care nu pot face faţă efectelor crizei. Multe dintre aceste locuri de muncă există încă doar datorită subvenţiilor guvernamentale, a declarat banca.

Comisia Europeană se aşteaptă ca economia să scadă cu 8,3% în acest an

„Programele din Europa sunt mai generoase decât în Statele Unite, dar nu vor dura la nesfârşit”, a declarat Simon Tilford, autorul unui raport al Centrului pentru Reforma Europeană privind riscurile economice ale pandemiei.

Comisia Europeană se aşteaptă ca economia să scadă cu 8,3% în acest an, cu scăderi de peste 10% pentru Italia, Spania şi Franţa, cu o posibilitate de revigorare abia spre sfârşitul anului 2021.

Cu toate acestea, există oportunităţi, ne asigură Christophe Catoir, preşedintele pentru Franţa şi Europa de Nord al companiei Adecco (cea mai mare agenţie de ocupare a forţei de muncă temporară din Europa), locuri de muncă vacante existând în prezent în abundenţă în ingineria industrială şi tehnică, precum şi în industria farmaceutică şi agro-alimentară, a mai afirmat dl Catoir.