EXCEPŢIA reînviată de Ministerul Dezvoltării care permite accesul în GUVERN al persoanelor care au avut o condamnare penală / Dacian Cioloş nu-şi asumă avizarea sau adoptarea proiectului

Noile reguli vin în contextul unei decizii a CCR care a precizat că efectele condamnării sunt înlăturate în momentul în care intervine amnistia sau reabilitarea. Cu proiectul de lege pus în dezbatere publică din data de 6 iulie, surse apropiate premierului Tudose că guvernul nu are pe masă, deocamdată, un document de modificare a legii 90. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în 2016, la doi ani cu suspendare în dosarul referendumului, reabilitarea sa urmând a interveni în 2020.

Proiectul de lege a Codului Administrativ a fost pus în dezbatere publică pe 6 iulie. Bucata în care se menţionează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană care vrea să facă parte din Executiv este Articolul 17, cel care prevede, concret, că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, şi nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 45 alin. (1)", respectiv orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. Această precizare apărea, însă, şi într-o variantă anterioară a proiectului, pusă în dezbatere în noiembrie 2016, în timpul guvernării Cioloş.

Criteriul care a stârnit cele mai mari controverse este cel al „reabilitării" care ar putea apărea în cazul persoanelor condamnate, însă, potrivit Noului Cod Penal, condiţiile pentru ca această reabilitare, atât cea în drept, cât şi cea judecătorească, să apară sunt multiple şi trebuie îndeplinite cumulativ, scrie Gândul. 

Ministerul Dezvoltării: Articolul care amenda Legea 90/2001, elaborat de guvernul condus de Cioloş

”Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii politice. La acea dată, proiectul Codului Administrativ, propus şi angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş, conţinea în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Prin urmare, introducerea acestei prevederi nu reprezintă o iniţiativă a actualei Coaliţii de guvernare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării.

Proiectul Codului Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică de guvernul Cioloş, conţinând în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001, care nu reprezintă o iniţiativă a actualei Coaliţii, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale.

Potrivit sursei citate, introducerea la acea dată a prevederilor legate de amendarea Legii 90/2001 a fost motivată de necesitatea de actualizare a legislaţiei privind administraţia publică centrală şi locală în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale din ultimii ani şi corelarea cu alte acte normative cu incidenţă în administraţia publică.

”Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi functionarea Guvernului României şi a ministerelor, aşa cum arată şi titlul ei, nu reglementează doar condiţiile necesare pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului, ci întregul proces de organizare şi funcţionare a Guvernului şi ministerelor. Subliniem că reabilitarea, condiţiile şi efectele acesteia sunt reglementate de Codul Penal. În ceea ce priveşte modificarea uneia dintre condiţiile necesare pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului, precizăm că, potrivit Codului Penal, art 169, alin.1, reabilitarea <face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare>. Din necesitatea de a aduce claritate textului juridic din actuala Lege 90/2001, se propune prin proiectul Codului Administrativ corelarea condiţiei de a nu fi avut condamnări penale cu prevederile Codului Penal privind instituţia reabilitării.”, se mai arată în comunicatul MDRAPFE.

În motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 304/2017 la punctul 34 se prevede că: “efectele reabilitării se produc pentru viitor. Înlăturarea consecinţelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (spre exemplu, în cazul săvârşirii din nou a unei infracţiuni, nu va fi atrasă starea de recidivă etc.), ci şi consecinţele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicţiile sau incapacităţile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare.

”Menţionăm ca toate prevederile actului normativ au fost elaborate de un grup de lucru format din experţi ai ministerelor de linie şi ai altor instituţii abilitate în procedurile de avizare. De asemenea, subliniem că în procesul de elaborare a actelor normative este obligatorie respectarea dispoziţiilor enunţate de Curtea Constituţională, inclusiv cele cuprinse în Decizia CCR nr. 304/2017. Codul Administrativ reuneşte 20 de acte normative în vederea clarificării prevederilor, asigurării aplicării lor unitare şi neinterpretabile, precum şi eliminării contradicţiilor, redundanţelor şi situaţiilor de vid legislativ. Cele 20 de legi codificate vizează aspecte legate de organizarea şi funcţionarea administraţiei publice centrale şi locale”, susţin oficialii MInisterului Dezvoltării Regionale, Admnistraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Reprezentanţii ministerului precizează că proiectul de lege se află încă în consultare publică şi în avizare interministerială, instituţiile interesate putând în continuare să formuleze propuneri şi observaţii.

”România 100”: Proiectul de Cod Administrativ nu a fost avizat şi adoptat de guvernul Cioloş

Platforma ”România 100” susţine că proiectul de Cod Administrativ nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat şi nu a fost adoptat de guvernul Cioloş şi că resposabilitatea pentru lansarea proiectului în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016 aparţine strict ministerului iniţiator.

”Proiectul de Cod Administrativ, la care se lucrează încă din 2001, nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat şi nu a fost adoptat de guvernul Cioloş. Responsabilitatea pentru lansarea proiectului în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016 aparţine strict ministerului iniţiator”, se arată într-o postare a platformei ”România 100”.

Precizarea vine ca urmare a informaţiilor lansate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, despre articolul privind amendarea Legii 90/2001, privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, potrivit cărora proiectul Codului Administrativ, propus şi angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş, conţinea în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

”Platforma România 100 condamnă cu tărie acţiunea de dezinformare a opiniei publice lansată de ministerul aflat sub conducerea doamnei Sevil Shaideh, din dorinţa de a pune responsabilitatea acestui proiect normativ şi a unor prevederi controversate pe umerii altui guvern”, se mai menţionează în postarea platformei ”România 100”.

Ministerul Dezvoltării era condus, în Executivul condus de Dacian Cioloş, de vicepremierul Vasile Dâncu.

”Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii politice. La acea dată, proiectul Codului Administrativ, propus şi angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş, conţinea în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Prin urmare, introducerea acestei prevederi nu reprezintă o iniţiativă a actualei Coaliţii de guvernare”, arăta, într-un comunicat de presă, Ministerul Dezvoltării.

Potrivit unei prevederi din proiectul de Cod Administrativ, "pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, şi nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 45alin. (1)", respectiv orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator.