EXCLUSIV: Dan Lupaşcu propune stabilirea "costului" fiecărui dosar şi criterii de decont la chirie

Pe de altă parte, judecătorul propune modificarea dispoziţiilor procedurale privitoare la citare şi comunicarea actelor de procedură prin instituirea obligativităţii desemnării unui reprezentant în "mega-dosare".

În acest sens, Lupaşcu dă exemplu dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), în care erau 126.000 de părţi vătămate, astfel că pentru îndeplinirea procedurii de citare la fiecare termen de judecată se cheltuiau aproximativ 7 miliarde de lei (1,75 miliarde euro).

Potrivit lui Dan Lupaşcu, ar trebui supuse timbrajului cererile de recuzare şi cererile de strămutare în materie penală, precum şi plângerile formulate în temeiul articolului 278 indice 1 Cod procedură penală.

"Obligarea părţii care a pierdut procesul la plata sumelor reprezentând taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, sume pentru care cealaltă parte a obţinut scutirea sau reducerea timbrajului; abrogarea tezei a II-a a alineatului (2) din articolul 2 al Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel ca taxa judiciară de timbru în cazul contestaţiei la executare silită să nu fie plafonată la 194 de lei; modificarea articolului 3, litera c, din Legea 146/1997, în sensul reducerii taxei în materie de partaj; modificarea articolului 3, literele g) şi h) din Legea 146/1997, în sensul ca, pentru contestaţia în anulare şi revizuire, taxa să fie stabilită după regulile aplicabile căilor ordinare de atac; modificarea articolului 3, literele d şi k din Legea 146/1997, în sensul majorării (de la 4 lei !) a taxei pentru cererile de recuzare şi cererile de strămutare în materie civilă; modificarea articolului 3, litera n, din Legea 146/1997, în sensul majorării taxei în materia contenciosului administrativ (în prezent este de 4 lei, iar dacă se solicită şi repararea pagubei poate ajunge până la 39 de lei); modificarea articolului 3, lit. 1, din Legea 146/1997, în sensul ca taxa pentru emiterea somaţiei de plată să se stabilească la valoare", mai propune Dan Lupaşcu.

Totodată, judecătorul Lupaşcu susţine stabilirea unui plafon minim şi a unui plafon maxim pentru onorariile avocaţilor din oficiu, iar determinarea în concret a acestor onorarii să se facă de către completul de judecată, după criterii obiective prestabilite.

El mai propune şi instituirea unei taxe pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar.

Lupaşcu susţine modificarea articolului 19 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în sensul ca, atât taxele judiciare de timbru, cât şi sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti să fie plătite bugetului de stat (şi nu bugetului local) şi evidenţiate distinct în bugetele de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite din justiţie.

El cere respectarea obligaţiei de actualizare anuală - stabilită de articolul 28, alineatul 1, din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în raport cu indicele ratei de inflaţie, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei, a nivelului taxelor judiciare de timbru. Ultima actualizare s-a realizat prin HG 1.514/2006.

"Întocmirea unui plan de măsuri pentru optimizarea funcţionării justiţiei presupune o acţiune conjugată a tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu şi o consultare a persoanelor interesate", afirmă dan Lupaşcu, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în prezent simplu membru.