EXCLUSIV: Sistemul de achiziţii-drastic revizuit. Statul va da contracte şi pe alte criterii decât preţul mic

O primă variantă a noilor reguli va fi redactată până la sfârşitul acestui an şi se va baza pe recentele recomandări formulate în domeniu de către Comisia Europeană, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

"Comisia Europeană nu interzice folosirea criteriului privind preţul cel mai mic la atribuirea contractelor de achiziţii publice, dar permite statului să aibă posibilitatea să folosească şi alte criterii pentru un raport preţ-calitate cât mai bun, astfel încât să fie selectată o ofertă cât mai avantajoasă economic, tratată într-un sens mai larg", au arătat sursele.

Legislaţia actuală stabileşte că un criteru de atribuire a contractului de achiziţie publică poate fi numai fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, fie, "în mod exclusiv", preţul cel mai scăzut, oferta cea mai avantajoasă economic fiind tratată ca şi criteriu unic numai pentru contractele atribuite prin procedura de dialog competitiv.

Un studiu publicat la finele anului trecut de Institutul pentru Politici Publice, în baza informaţiilor furnizate de către autorităţi, relevă însă că la achiziţiile pe bani publici derulate în România prin sistemul electronic de achiziţii publice este folosit în proporţie covârşitoare, de 97%, preţul cel mai scăzut ca principal criteriu de atribuire a contractului, în timp ce oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic este luată în calcul în doar 3% din proceduri.

Motivul este că autorităţile contractante, mai ales la nivelul administraţiei locale, derulează achiziţii publice prin proceduri pe care nu le înţeleg foarte bine şi, de teamă că vor fi sancţionate inclusiv de Curtea de Conturi, folosesc ca şi criteriu preţul cel mai redus din ofertele primite sau perioada cea mai mică asumată pentru executarea contractului, ceea ce generează lucrări de proastă calitate care pe termen lung sunt mai costisitoare.

Comisia Europeană a adoptat însă o directivă în care arată că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic trebuie să fie un concept imperativ, deoarece toate ofertele câştigătoare ar trebui să fie alese, în cele din urmă, în conformitate cu ceea ce fiecare autoritate contractantă consideră a fi cea mai bună soluţie din punct de vedere economic dintre cele oferite, care să se bazeze pe cel mai bun raport preţ-calitate.

"În scopul de a încuraja o mai bună orientare către calitate a achiziţiilor publice, ar trebui să li se permită statelor membre să interzică sau să restricţioneze utilizarea doar a preţului sau doar a costului pentru evaluarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, în cazul în care acestea consideră necesar acest lucru. Pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, decizia de atribuire a contractului nu ar trebui să se bazeze doar pe criterii care nu sunt legate de costuri. Criteriile calitative ar trebui, prin urmare, să fie însoţite de un criteriu de cost care ar putea fi, la alegerea autorităţii contractante, fie preţul, fie o abordare bazată pe rentabilitate, precum calcularea costului pe ciclu de viaţă", este recomandarea de la Bruxelles.

Printre criteriile care vor putea astfel fi luate în calcul alături de preţ vor fi condiţiile de livrare şi plată, extinderea serviciilor de consultanţă şi înlocuire post-vânzare, factorii de mediu sau sociali (de exemplu, dacă au fost tipărite cărţi pe hârtie reciclată sau pe hârtie obţinută din exploatarea sustenabilă a lemnului, promovarea integrării sociale a persoanelor dezavantajate sau a membrilor grupurilor sociale în rândul persoanelor desemnate să realizeze contractul), poluarea provocată de extracţia materiilor prime utilizate în produs sau cauzate de produsul însuşi ori de fabricaţia sa, lipsa elementelor chimice toxice la fabricarea produselor cumpărate, folosirea unor utilaje eficiente energetic, reducerea la minim a deşeurilor sau utilizarea eficientă a resurselor.

În cazul în care calitatea personalului angajat este relevantă pentru nivelul de performanţă al contractului, autorităţile vor putea utiliza drept criteriu de atribuire şi calificarea şi experienţa personalului alocat executării contractului în cauză, cu obligaţia ca respectivul personal să fie înlocuit doar cu acordul autorităţii contractante, care verifică dacă personalul de înlocuire este de aceeaşi calitate.

Măsurile care vizează protecţia sănătăţii angajaţilor implicaţi în procesul de producţie, favorizarea integrării sociale a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul sau să se instruiască în vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru contractul în cauză vor putea, de asemenea, să facă obiectul criteriilor de atribuire sau a condiţiilor de executare a contractului, cu condiţia ca acestea să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în baza contractului. De exemplu, astfel de criterii sau condiţii pot fi angajarea de persoane în căutarea unui loc de muncă pe termen lung şi aplicarea măsurilor de formare profesională pentru şomeri sau pentru persoanele tinere în cursul executării contractului care urmează să fie atribuit.

În cadrul specificaţiilor tehnice, vor putea conta şi cerinţele sociale care caracterizează direct produsul sau serviciul în cauză, precum accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatorii.

"Având în vedere posibilităţile numeroase de evaluare a raportului calitate-preţ pe baza unor criterii de fond, ar trebui să se evite recurgerea la tragerea la sorţi ca unic mijloc de atribuire a contractului", a transmis Comisia Europeană.

În acelaşi timp, însă, o altă recomandare de la Bruxelles este să nu fie atribuite contracte de achiziţii publice firmelor cu acte de corupţie şi fraudă dovedite, în detrimentul intereselor financiare ale UE, şi ca neplata taxelor, impozitelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale să conducă la excluderea obligatorie de la licitaţie a firmei în cauză, cu derogare doar în situaţiile excepţionale în care cerinţele imperative de interes general face indispensabilă atribuirea contractului. Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgenţă de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la o firmă căreia, altfel, i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere.