Video EXERCIŢIUL de testare a sirenelor, la final. Grotele şi PEŞTERILE, folosite în Caraş-Severin ca refugiu în caz de dezastre. În Timiş, numărul adăporturilor rămas necunoscut ISU

Exerciţiul organizat pentru testarea şi verificarea unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă are loc săptămâna aceasta la nivelul întregii ţări, iar vineri a debutat în judeţele Arad, Caraş-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Timiş şi Vâlcea.

Mijloacele de alarmare au sunat, vineri, şi în judeţul Caraş-Severin.

Elena Tarla, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Semenic” al judeţului Timiş, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în judeţ sunt aproximativ 200 de sirene şi în jur de 200 de adăposturi, însă pot fi folosite şi adăposturi naturale, precum grote, peşteri sau tuneluri de cale ferată.

“În Caraş-Severin sunt undeva la 200 de sirene pe tot teritoriul judeţului şi adăposturi avem aproximativ 100, dar în caz de dezastre, pot fi folosite ca adăposturi inclusiv adăposturile naturale: grote, peşteri sau tuneluri de cale ferată. Noi i-am tot ţinut pe oameni la curent despre exerciţiu, să ştie lumea şi să nu se sperie. Concluziile în urma exerciţiului vor fi centralizate la Bucureşti, la Inspectoratul General, şi ei vor face un comunicat pe această linie”, a precizat Elena Tarla.

În judeţul Timiş, locuitorii au auzit sunetele de alarmare între orele 10.00 – 12.00.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” al judeţului Timiş, Bogdan Mutu, a precizat că există un număr de 148 de sirene electrice şi electronice, dintre care 26 în Timişoara, majoritatea în zona centrală şi pe clădirile înalte din oraş.

“Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat al judeţului Timiş a desfăşurat un exerciţiu de înştiinţare şi alarmare a populaţiei. Astfel, populaţia a auzit semnalul de alarmă la dezastre, compus din cinci sunete a 15 secunde fiecare, cu pauză de zece secunde între ele. În judeţul Timiş există 148 de astfel de mijloace, este vorba de sirene electrice şi electronice. Prin acest exerciţiu se doreşte testarea acestor sirene, concluziile vor fi centralizate şi se vor comunica la nivel naţional. Populaţia este alarmată prin clopotele bisericilor în localităţile care nu au sirene electrice şi electronice. Scopul exerciţiului este verificarea acestor sirene, vom reveni cu detalii dacă nu funcţionează şi se vor lua măsuri pentru înlocuirea acestora”, a declarat Bogdan Mutu.

Purtătorul de cuvânt al ISU “Banat” a adăugat că nu ştie cât de vechi sunt sirenele şi nici câte adăposturi sunt în Timişoara, dar că majoritatea se află la subsolurile clădirilor.

În jurul orei 10.20, primele sirene au sunat în Piaţa Victoriei din Timişoara. Trecătorii au putut auzi semnalul de alarmare, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare, însă timişorenii nu au fost impresionaţi, astfel că nu au reacţionat în niciun fel.

“A fost un exerciţiu, nu ştiu ce trebuie să facem în caz de dezastru. Ne ascundem undeva sau ce trebuie să facem? Chiar nu ştiu unde sunt adăposturi prin Timişoara”, a spus o timişoreancă.

“În cazul în care se întâmplă dezastre, trebuie să ne ascundem în beciuri. Eu stau în cartierul Ronaţ şi ştiu unde e adăpost, la grădiniţă. Ştiam că e un exerciţiu astăzi şi nu m-am speriat”, a precizat un alt trecător.

În lipsa sirenelor de alarmare publică, în mai multe localităţi din Olt s-au tras clopotele: "S-a tras, dar nu ca la biserică"

În mai multe localităţi din Olt alarmarea pentru situaţii de urgenţă, în cadrul exerciţiului naţional, nu s-a putut face cu sirene, ci prin trasul clopotelor de la biserică. Oamenii au realizat cu greu din ce motiv se trag clopotele, întrucât vineri este şi Izvorul Tămăduirii.

Sirenele de alarmare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă ar fi trebuit să sune, vineri, în toate localităţile din judeţul Olt, numai că în unele comune acest lucru nu a fost posibil, deoarece aceste sirene ori nu există, ori sunt defecte.

În lipsa acestor mijloace tehnice, edilii localităţilor au improvizat şi au dat dispoziţie să se tragă clopotele, în locul semnalelor acustice.

Cu toate acestea, locuitorii comunelor respective nu au reuşit să-şi dea seama dacă sună clopotele pentru că s-a produs un eveniment grav sau pentru că la biserică se desfăşura slujba pentru Izvorul Tămăduirii.

Primarul din comuna Bălteni, Tudor Marineaţă, a declarat că le-a transmis oamenilor că se vor trage clopotele pentru că se desfăşoară un exerciţiu de alarmare.

”Am tras clopotele, n-avem sirene! Nu confundă nimic pentru că i-am mai anunţat, am spus din casă sau celor care au mai venit pe la Primărie că o să fie un exerciţiu şi să nu se sperie. S-a tras de mai multe ori clopotul, nu ca la biserică”, a afirmat edilul.

Marineaţă a adăugat că achiziţia unei sirene pentru alarmare publică ar costa prea mult.

”O sirenă pentru alarmare costă vreo 300 de milioane lei vechi”, a spus primarul.

Primarul din Baldovineşti, Ion Enescu, a explicat că a fost nevoit să dispună folosirea clopotelor pentru a alarma populaţia, în cadrul exerciţiului. Cu toate acestea, edilul spune că o sirenă va fi achiziţionată chiar săptămâna viitoare, fiind prevăzute fonduri în bugetul local.

”Nu avem sirenă, îl facem cu clopote. Sirena este defectă. Se trage clopotul la un interval. I-am informat pe oameni că nu e de la Izvorul Tămăduirii. Am găsit să cumpărăm o sirenă pe Internet, dar nu ştiu dacă este suficient de puternică. Costă vreo mie şi ceva de euro. Cred că o să o cumpărăm săptămâna viitoare, că am prins bani în bugetul local pe acest an”, a declarat primarul.

Potrivit unui comunicat de presă remis de ISU Olt, pe timpul exerciţiului au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei existente la nivelul comunităţilor.

În perioada vizată, locuitorii judeţului Olt au putut auzi semnalul de alarmare, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare.

Potrivit unei situaţii prezentate de ISU Olt, valabilă pentru anul 2016, nu au asigurate sirene localităţile Movileni, Văleni, Făgeţelu şi Bărăşti, Baldovineşti, Bălteni, Bobiceşti, Călui, Crâmpoia, Dobrun, Ghimpeţeni, Grădinile, Oporelu, Perieţi, Sârbii-Măgura, Şerbăneşti, Tătuleşti, Vădastra, Vâlcele şi Valea Mare. Reprezentanţii ISU au precizat că unele dintre aceste localităţi şi-au achiziţionat sau reparat sirenele de alarmare, o nouă situaţie urmând să fie centralizată după desfăşurarea exerciţiului PROCIV 2017.