Fermierii din Vrancea dau vina pe rachetele antigrindină pentru că alungă ploaia: Recoltele vor fi compromise. Daea: Nu se trage la întâmplare

Constantin Bazon, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), filiala Vrancea, a declarat, miercuri, că mai mulţi producători i-au spus că sistemul de combatere a grindinei s-ar face vinovat de seceta din judeţ, care riscă să ducă la compromiterea culturilor.

„Avem probleme. De o lună şi jumătate nu a venit nicio picătură de ploaie şi când s-a înnorat recent am înţeles că au aruncat cu nu ştiu câte zeci de rachete în nori, că, vezi Doamne, vine pericol de ploaie. Orice ploaie vine cu un pic de furtună, un pic de nori, un pic de vânt. Asta e de când lumea. Trebuie făcut un studiu atent cu ce înseamnă sistemul acesta antigrindină, cine l-a implementat, ce eficienţă are, cine prognozează grindina, cine o apreciză, să nu fie doar un singur operator, care doarme în staţie şi când vede un nor apasă pe un buton şi dă cu rachete”, a declarat Constantin Bazon, preşedinte LAPAR Vrancea.

În calitate de agicultor, Bazon spune că dacă sistemul de combatere a grindinei este performant şi folosit corect, atunci poate fi benefic, însă „dacă bat cu rachetele când vor ei sau când sunt câţiva nori şi în loc să combată grindina, de fapt îndepărtează ploile, atunci e un dezastru pentru tot ce înseamnă existenţă vegetală”.

Potrivit preşedintelui LAPAR, în zona Vrancea au fost tot timpul probleme cu seceta, ultima ploaie fiind simţită în urmă cu o lună şi jumătate, însă nu ar dori să pună acest lucru pe seama sistemului antigrindină fără să aibă date exacte.

„Acum avem o lună şi jumătate de când nu a dat nicio picătură de ploaie. Dar nu o pun pe seama sistemului. Nu am niciun element să fac asta. Aş vrea să cred că sistemul e folosit în scopul în care a fost făcut şi că nu este un dezastru pentru cei care trăim în zonă aici. Eu cu seceta mă chinuiesc. Întreţin culturile, irig, am intrat la irigaţii de două săptămâni, îmi iau măsuri unde pot”, spune Bazon, care are 3.000 de hectare pe care cultivă rapiţă, grâu, porumb, floarea soarelui, orz, soia şi altele.

Constantin Bazon a mai spus că are informaţii că cetăţenii din comunele Păuneşti, Adjud, Rugineşti ar fi făcut demersuri pentru a afla dacă din cauza sistemului antigrindină nu mai plouă în zonă.

Primarul comunei Păuneşti, Gheorghe Popa, comună afectată de secetă în judeţul Vrancea, a declarat, la rândul său,  că sunt oameni în comună care cred că din cauza sistemului antigrindină nu plouă, dar este „folclor”, fiind aşteptaţi reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru a le explica locuitorilor că între secetă şi sistemul care funcţionează de aproximativ nu e nicio legătură.

„Bătrânii satului şi chiar unii tineri spun că din cauza rachetelor nu plouă, dar noi ştim că nu e adevărat. Nu s-a întâmplat nici în anii trecuţi să plouă mai tare. Am înţeles că sistemul este comandat de Ministerul Agriculturii şi că de acolo că o să vină reprezentanţi să le explice oamenilor că nu din cauza rachetelor nu plouă. Alaltăieri a venit o ploaie de cinci minute. S-au tras câteva rachete şi s-a oprit ploaia. Dar a venit cu piatră, mică ce-i drept. După ce au tras, s-a oprit. Azi (n.r. - miercuri) a vrut să plouă, dar nu a plouat şi nu din cauza rachetelor, că nu s-au tras”, a declarat primarul comunei Păuneşti, Gheorghe Popa.

Primarul crede că rachetele sunt benefice, mai ales că zona Păuneşti este zonă viticolă, iar o ploaie cu grindină ar distruge recolta.

„Eu zic că sunt benefice aceste rachete. La noi e zonă viticolă. Dacă ne dă o ploaie cu piatră cum a dat la Vaslui, pe noi ne nenoroceşte. Avem aici peste 2.000 de hectare de viţă de vie doar pe teritoriul comunei Păuneşti. Dacă dă piatră, ne termină fructe, legume, tot. Piatra e rea peste tot. Degeaba spun oamenii că din cauza rachetelor nu plouă. Uită că înainte trăgeam clopotele să nu vină piatra. Rachetele sunt de un an. Secetă e de mult. La noi e varianta cu <<plouă-n mai, mănânci mălai>>”, a mai spus primarul.

Edilul spune că a vorbit cu prefectul judeţului Vrancea, care i-a spus că o să vină în zonă reprezentanţi de la Ministerul Agriculturii pentru a le spune oamenilor că seceta nu e din cauza rachetelor.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a explicat că rachetele antigrindină nu se lansează la întâmplare, ci după evaluări ştiinţifice care demonstrează că pericolul este iminent.

„Nu se trag în niciun caz la întâmplare. Există filme ale situaţiei la momentul respectiv, şi tragerile se fac după determinări ştiinţifice care demonstrează pericolul iminent privind căderi de grindină”, a declarat Petre Daea.

El a precizat că aceste sisteme nu provoacă secetă, ci dimpotrivă, „stimulează precipitaţiile”.

Ministrul Agriculturii a mai spus că „şi cei de la aviaţie sunt uneori deranjaţi, pentru că acolo unde trebuie acţionat cu aceste sisteme trebuie să schimbăm şi culoarul de zbor”.

Referitor la seceta care ar fi produsă de rachetele antigrindină în zona Vrancea, Ministerul Agriculturii a transmis, la solicitarea Mediafax, că la nivel mondial, în peste 50 de ţări există programe operaţionale de modificare a vremii, în special pentru combaterea căderilor de grindină şi creşterea precipitaţiilor în zonele cu perioade de secetă frecvente.

„Combaterea grindinei folosind ca agent de însămânţare a norilor iodura de argint este o tehnologie folosită cu succes în multe alte ţări, nefiind asociată în nici un caz cu apariţia secetei. Prin intervenţii active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacţie, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare a vaporilor de apă din nor şi se elimină astfel pericolul producerii de grindină, iar masa de apă din nor se uniformizează şi cade, sub formă de ploaie, pe o suprafaţă mai mare”, se arată într-un răspuns al Ministerului Agriculturii la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit Ministerului, activităţile de combatere a căderilor de grindină „nu afectează balanţa generală de apă în nor”, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcţiei acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor numai în aria de combatere şi adiacentă acesteia”.

Totodată, reprezentanţii Ministerului atrag atenţia că scopul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este "de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice".

Ministerul adaugă că implementarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) a început în România, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a fenomenelor meteorologice extreme, precum grindina, ploile torenţiale sau seceta şi ţinând cont de experienţa în acest domeniu, la nivel mondial.

În prezent funcţionează unităţile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) amplasate în Prahova, Iaşi, Vrancea şi Oltenia. Pe lângă cele 4 unităţi, alte trei unităţi, respectiv Mureş, Timiş şi Maramureş, se află în diferite etape de realizare, respectiv execuţie parţială de lucrări, proiecte tehnice şi studii.