Forumul Românilor despre adoptarea steagului secuiesc: Decizia sfidează legea. E o ofensă adusă statului român

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de FCRCHM împreună cu asociaţiile şi fundaţiile care au aderat la platforma sa, decizia consilierilor judeţeni de a adopta steagul secuiesc ca drapel al judeţului Harghita, după ce o hotărâre similară a CJ din 2009 a fost fost anulată printr-o decizie a Curţii de Apel Târgu Mureş, "sfidează legea".

"Această decizie sfidează legea, din moment ce acelaşi steag al judeţului, în aceeaşi configuraţie coloristică, cu aceeaşi simbolistică şi aceleaşi proporţii şi dimensiuni, votat şi în 2009 ca steag al judeţului Harghita, a fost anulat prin Decizia nr. 2690/R din data de 26 septembrie 2012, a Curţii de Apel Târgu Mureş. În acest mod, judeţul Harghita, unitate administrativ-teritorială oficială a statului român, şi-a însuşit drapelul unei entităţi care nu există, asumându-şi, totodată, şi revendicările acesteia, în totalitate neconstituţionale", se arată în comunicat.

Conducerea Forumului arată că la adoptarea steagului judeţului nu s-a ţinut cont nici de propunerea FCRCHM ca drapelul să conţină şi un element heraldic românesc, şi nici de propunerea consilierului român Ion Proca, având acelaşi obiect, iar steagul votat are, în opinia semnatarilor comunicatului, "un caracter pur etnic maghiar".

"Aprobarea acestui drapel este şi o ofensă adusă statului român. Steagurile simbolizează entitatea statală a populaţiei de pe un anumit teritoriu. Prin aprobarea acestui steag, care nu conţine niciun element care să-i reprezinte şi pe români, practic se pune în discuţie autoritatea statului în această zonă. Nici preşedintele CJ şi nici consilierii UDMR şi PPMT n-au putut fi clintiţi din opinia, exprimată obstinat, că aceste simboluri îi reprezintă pe toţi locuitorii şi toate etniile judeţului, niciodată argumentată şi în niciun fel justificată. FCRCHM consideră că avem de-a face, a câta oară, cu un clasic exemplu de ignorare voită a cetăţenilor nemaghiari ai judeţului, de evidentă discriminare culturală, de anihilare simbolică a existenţei românilor pe aceste meleaguri, de folosire abuzivă a votului democratic împotriva democraţiei înseşi", susţine conducerea FCRCHM.

Totodată, FCRCHM roagă instituţiile statului "să observe şi să ţină cont" în deciziile actuale şi viitoare de "diferenţa enormă dintre comportamentul inflexibil de stăpân medieval pe plan local şi apelul la toleranţă şi revendicările maximale pretinse de conducătorii politici români de etnie maghiară pe plan naţional şi european", arborarea steagului secuiesc fiind "încă un element care tensionează relaţiile interumane" în zonă.

"A fi obligat să accepţi mereu deasupra capului un steag care nu numai că nu te reprezintă, dar te şi sfidează, este încă un element care tensionează relaţiile interumane din acest areal, care ar putea fi cel puţin acceptabile în lipsa acestor provocări intenţionate - de care politicienii maghiari din zonă sunt perfect conştienţi şi pe care le comit sistematic, în vederea unor presiuni, şantaje sau tranzacţii viitoare cu puterea de la Bucureşti. Tranzacţii ale căror victime am căzut permanent din 1990 încoace", se arată în finalul comunicatului.

Vineri, consilierii judeţeni din Harghita au aprobat, pentru a doua oară, după anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, drapelul secuiesc ca steag al judeţului. Steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al judeţului Harghita cu 24 de voturi "pentru", ale celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patru abţineri, ale consilierilor PCM, şi trei voturi "împotrivă", ale consilierilor PSD şi PNL.

Drapelul albastru deschis, având pe el simbolurile secuieşti - steaua în opt colţuri şi semiluna, în culoare galben-aurie -, este steagul Consiliul Naţional Secuiesc şi în 2008 a fost votat şi steag al "Ţinutului Secuiesc", iar în noiembrie 2009, la iniţiativa preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat şi steag al judeţului Harghita şi folosit la toate manifestările publice.

De atunci, el a fost arborat pe sediile instituţiilor şi primăriilor din Harghita, iar din 2010, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drapelul secuiesc este arborat pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc.

În 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat definitiv şi irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Judeţean Harghita prin care drapelul secuiesc a fost adoptat steag al judeţului Harghita.

Prefectul de Harghita, Jean-Adrian Andrei, spunea, referitor la aprobarea drapelului secuiesc ca steag al judeţului, că i se pare inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Judeţean să nu respecte interesele tuturor cetăţenilor, urmând să analizeze "din toate punctele de vedere" acest proiect.

"Este inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Judeţean să nu respecte interesele tuturor cetăţenilor judeţului Harghita. Proiectul de hotărâre al Consiliului Judeţean adoptat, pentru că este doar un proiect de hotărâre, urmează să parcurgă cursul firesc şi legal, însă prefectul este cel care se va pronunţa asupra legalităţii actului administrativ, având în vedere că s-a aprobat acelaşi steag al judeţului care a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească, care are putere de lege, ca nefiind steagul judeţului Harghita", declara, sâmbătă, presei, prefectul Jean-Adrian Andrei.

El adăuga că, în calitate de garant al respectării legii în judeţ, va analiza "din toate punctele de vedere" legalitatea hotărârii Consiliului Judeţean.

"Sigur, Comisia Naţională de Heraldică, după toate procedurile legale, va trebui să se pronunţe în acest caz, însă prefectul va analiza din toate punctele de vedere legalitatea hotărârii Consiliului Judeţean, mai ales că a fost depus şi un amendament din partea comunităţii româneşti", spunea prefectul judeţului Harghita.