Fost profesor de la UCV, despăgubit de CEDO, după ce a fost defăimat într-un ziar local

Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a fost luată, marţi, în urma unei reclamaţii depuse de Ion Cârstea, la data faptelor asistent universitar şi apoi profesor la Universitatea din Craiova.

Potrivit deciziei CEDO, pe 8 septembrie 2001, ziarul local Republica Oltenia publica un articol intitulat "Poveste de lung metraj cu un professor de sex-şantaj", scris de R.C. şi ilustrat cu două fotografii în care erau înfăţişaţi un băbat şi o femeie, goi, în timpul actului sexual. Faţa bărbatului nu era vizibilă, dar pe fotografii era scris de mână: "bărbatul din fotografii este Ion Cârstea, asistent universitar la facultatea de electrotehnică".

La începutul articolului se spunea că bărbatul din fotografii este profesor universitar şi o persoană importantă şi că a fost implicat în mituire, şantaj şi abuz sexual de minori. De asemenea, se spunea că studenţii săi se plânseseră, în 1992, decanului facultăţii că profesorul le cerea bani. Tot în deschiderea articolului se mai spunea că acest profesor avea trei acţiuni în instanţă, două dintre ele fiind iniţiate pentru a cotesta decizii luate de superiorii săi de la universitate.

În continuare, în articol se spunea că în 1982, Ion Cârstea, pe atunci asistent universitar, şi-a şantajat o verişoară minoră care rămăsese însărcinată că îi va spune mamei ei despre această situaţie dacă fata nu întreţine relaţii sexuale cu el. El ar fi făcut şi pozele din articol în care era reprodus actul sexual. Acestea ar fi fost developate de un student al lui Cârstea, sub ameninţarea că nu îl va trece la un examen. Potrivit articolului, respectivul student, căruia Cârstea i-ar mai fi cerut ulterior şi bani să îi dea notă de trecere la examen, a făcut plângere în 1990 împotriva profesorului, dar procurorul i-a răspuns că nu ar trebui să ia amploare cazul, fiind vorba de un profesor universitar. Mai mult, potrivit articolului, studentul ar fi fost trimis să obţină o mărturie de la fata din poze, care ar fi scris pe acestea, de mână, mesajul reprodus şi în ziar.

Pe 6 noiembrie 2001, Cârstea a făcut plângere în instanţă împotriva jurnalistului R.C. şi a redactorului-şef al ziarului Republica Oltenia pentru defăimare. El a susţinut că faptele prezentate în articol nu sunt adevărate şi că, alături de fotografii, îi afectaseră grav reputaţia. Cârstea a cerut în instanţă daune morale de 1 miliard de lei şi daune materiale de 500 milioane de lei, susţinând că, din cauza articolului, nu mai putea fi promovat în universitate.

În noiembrie 2005, printr-o decizie definitivă dată în acest caz de Tribunalul Dolj, plângerea a fost respinsă, instanţa stabilind că, deşi defăimător, articolul fusese scris pentru a atrage atenţia asupra comportamentului unei persoane publice şi a arăta ce se întâmplă în culisele unei instituţii de învăţământ superior.

În plângerea sa la CEDO, Cârstea a invocat articolul 8 - dreptul la viaţă privată şi de familie - din Convenţia europeană a drepturilor omului. El a cerut 40.000 de euro daune materiale şi 100.000 de euro daune morale, precum şi 1.000 de euro - cheltuieli de judecată, fără a prezenta însă documente doveditoare pentru aceste cheltuieli.

CEDO notează în decizia sa că acuzaţiile atât de grave împotriva unei persoane, identificată după nume şi ocupaţie, precum în articolul sus-menţionat, obligă la furnizarea unor probe factuale suficiente de către jurnalist. Curtea mai notează că nu este convinsă că instanţele româneşti şi-au pus suficient problema dacă articolul respectiv serveşte interesului public şi dacă reclamantul poate fi privit ca persoană publică. Judecătorii de la CEDO consideră că instanţele româneşti nu au pus în balanţă atent dreptul jurnalistului la libertate de exprimare şi dreptul reclamantului la respectarea vieţii private.

Curtea a decis că a fost încălcat în acest caz articolul 8 din convenţie, dar nu a constatat vreo legătură între acest lucru şi producerea unor prejudicii materiale. Astfel, CEDO a decis ca reclamantului să îi fie plătită suma de 4.500 de euro, cu titlu de daune morale.