Fosta adjunctă a lui Kovesi, candidată la şefia Parchetului, taxată pentru participarea la proteste/ Mariana Moţ: Mi s-a părut mie sau v-am văzut pe scări la Bruxelles?

Gabriela Scutea este unul dintre procurorii care au protestat pe 4 aprilie pe treptele Palatului de Justiţie de la Bruxelles împotriva modificării legilor Justiţiei de către actuala putere.

„Mi s-a părut mie sau v-am văzut pe scări la Bruxelles?”, a întrebat-o Mariana Moţ pe Gabriela Scutea.

„Mi s-a părut?”, a insistat Mariana Moţ în faţa lipsei de replică a procurorului. ”Ei, ştiţi cum e, fotografiile ăstea mai pot să denatureze şi nu am vrut să fiu în eroare”, a mai spus Moţ. ”V-aş întreba, doamna procuror, că şi eu sunt magistrat, sunt judecător, şi chiar am o întrebare pe care i-am adresat-o şi domnului procuror general Augustin Lazăr: Care este dreptul nostru de exprimare în raport de obligaţiile noastre profesionale de magistraţi, dreptul de rezervă, dreptul la liberă exprimare faţă de obligaţiile şi principiul separaţiei puterilor în stat. Până unde putem merge noi, magistraţii, cu exprimarea unor nemulţumiri şi dacă avem dreptul constituţional să le exprimăm cu privire la elaborarea sau nu a unor acte normative?”

Procurorul Gabriela Scutea i-a răspuns Marianei Moţ că ”există acest drept de a exprima o opinie” şi a spus că nu este ”genul care reproduce număr de decizie, număr de raport” care să probeze faptul că magistraţii au acest drept. Pentru că nu a fost lăsată să-şi continue fraza, Scutea a intervenit peste secretarul de stat moment în care comunicarea dintre cele două a adus degrabă cu o ceartă pe un ton destul de ridicat.

”Şi eu fac parte dintr-o putere a statului”, a revenit Moţ pe un ton împăciuitor, ”la asta mă refer”.

Scutea i-a amintit că ”protestul a fost unul tăcut, este o formă de exprimare, chiar dacă a fost dus în afara ţării” şi a replicat că ”din alt punct de vedere, atât Inspecţia noastră Judiciară cât şi anumite instrumente ale Consiliului Europei arată că obligaţia de rezervă a magistraţilor nu înseamnă că în nişte situaţii deosebite să nu îşi expună punctul de vedere. Vă rog să mă iertaţi pentru exprimarea foarte directă, dar, în situaţia în care noi ne-am aflat împreună la aceeaşi masă pe 18 februarie şi nu ştiam despre ordonanţa de urgenţă 7, iar a doua zi a fost dată, iar noi acolo discutam despre transparenţă şi bună discuţie în general între puterile statului, înseamnă că poate ne aflăm în acel punct în care obligaţia de rezervă are o virgulă, poate să ducă la exprimarea unui punct de vedere de către corpul magistraţilor. Vă repet, a fost un protest tăcut, aşa cum s-a ţinut şi în Bucureşti şi în oraşul nostru (Braşov - n.r.), iar prezenţa mea alături de anumiţi colegi este ca să nu li se spună <sunteţi doar nişte copii abia ieşiţi din INM>. Nu sunt. Mai suntem şi alţii”

Acesta a fost momentul în care ministrul Tudorel Toader i-a sugerat că ”se poate spune şi altceva. Cuvinte sunt multe în vocabularul limbii române”, moment în care ministrul a ţinut să facă o ”cuvenită precizare”.

”Noi ştim că ni se recomandă transparenţă, consultarea sistemului judiciar. Dar am convingerea că şi dumneavoastră ştiţi despre separaţia puterilor, despre faptul că CSM este avizator consultativ pentru modificări la legile justiţiei şi că în rest, dacă sunt neclarităţi în conţinutul legii (...) că avem Înalta Curte care asigură practica unitară şi dă dezlegare la interpretare, că avem Curtea Constituţională care asigură chiar şi prin decizii interpretative sensul constituţional pe care-l are sau trebuie să-l aibă norma de incriminare. Şi mai ştiţi şi mai ştim că separaţia presupune categoric foarte multe. A consulta în limitele legii este firesc şi necesar. A vă întreba, acolo unde nu aveţi competenţă, este ca şi când, ca şi cum jduecătorul sau dumneavoastră, procurorul, ar întreba cealaltă, celelalte puteri ce soluţie să prezinte sau să adopte.”

Toader a refuzat să-i acorde procuroului Scutea dreptul la replică, tăindu-i solicitarea cu un scurt ”Trebuie să plec. Suficient!”

Gabriela Scutea a fost ultimul candidat care şi-a susţinut interviul pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ceilalţi trei candidaţi sunt actualul procuror general Augustin Lazăr, fostul şef DIICOT Daniel Horodniceanu şi procurorul DIICOT Marian Drilea.