Gelu Voican Voiculescu, pus sub învinuire în dosarul Revoluţiei. Acuzaţiile în cazul său, extinse

La intrarea în sediul Parchetului General, Gelu Voican Voiculescu nu a dorit să facă nicio declaraţie.

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus, marţi, în dosarul Revoluţiei, extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii faţă de Gelu Voican Voiculescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) începând cu 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989.

"Suspectul Voiculescu Voican Gelu a fost încă de la înfiinţarea CFSN unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, acceptând şi oficializând decizii militare, unele cu caracter diversionist. Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată în mod iresponsabil, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist”", se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), remis marţi MEDIAFAX.

Potrivit procurorilor, informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile, iar aceste conduite au contribuit la "survenirea unor consecinţe deosebit de grave, precum numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de liberate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari sau distrugerea unor bunuri de patrimoniu".

Pe 2 aprilie, procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut preşedintelui României încuviinţarea urmăririi penale în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), a lui Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României şi faţă de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României, în dosarul Revoluţiei.

Petre Roman a declarat atunci, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că este uluit şi revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis. El se întreba de ce dosarul Revoluţiei nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.

În cadrul Dosarului Revoluţiei, procurorii au anunţat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceauşescu din decembrie 1989, dar şi cele legate de declanşarea şi efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.
Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie '89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat şi cu privire la declanşarea şi executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, şi succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

„Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, a spus atunci procurorul Marian Lazăr.
Astfel, până la execuţia celor doi, care a avut loc pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora, potrivit Parchetului.

Procurorii au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.â

Citeşte şi: Pieptea (PNL): Primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, vrea să împrumute 150 milioane lei pentru panseluţe şi trandafiri

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, în contextul achitărilor din ultima vreme: Trebuie să vedem fenomenul; despăgubirile nu acoperă suferinţa puşcăriei

Citeşte şi: Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, vrea ca olimpicii naţionali să devină automat studenţi

Citeşte şi: Dragoş Pătraru, despre înregistrările cu Doina Gradea: Nu erau discuţii private, eram în timpul lucrului

Citeşte şi: Peste 100 de angajaţi din industria de Apărare, protest în faţa Guvernului. Nemulţumirile sindicaliştilor