Genocidul armean, comemorat la Bucureşti. Participanţii au creat o cruce din sute de lumânări

Evenimentul a început la ora 19.15, în amintirea anului în care a avut loc masacrul.

Armenii au venit cu steaguri ale tuturor ţărilor care au recunoscut genocidul, printre care cele ale Rusiei, Canadei, Franţei,, Olandei, Uruguayului, Argentinei şi Siriei.

Reprezentanţii comunităţii armeneşti au "desenat" pe asfalt, cu sute de lumânări, o cruce şi numărul "1915". Mesajul "Ne amintim şi cerem dreptate" a fost afişat pe mai multe bannere, în română, armeană, franceză şi engleză.

La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai altor minorităţi naţionale între care evrei, kurzi, romi şi maghiari, precum şi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai altor culte.

Vicepreşedintele Uniunii Armenilor din România Varujan Pambuccian a declarat pentru MEDIAFAX că, pentru armeni, anul 2015 este unul foarte special pentru că genocidul începe să fie unanim recunoscut şi pentru că martirii armeni de atunci, care au pierit în numle credinţei creştine, au fost sanctificaţi de Biserica apostolică armeană, cu o zi în urmă.

"Înseamnă şi un an în care cerem mai mult ca niciodată ca genocidul să fie chiar unanim recunoscut, pentru a putea trece la o reconciliere normală între urmaşii celor care l-au săvârşit şi urmaşii celor care au supravieţuit", a mai spus Pambuccian.

Armenia comemorează vineri 100 de ani de la masacrele din perioada 1915 - 1916, soldate cu moartea a 1,5 milioane de oameni, potrivit istoricilor.

Parlamentul Armeniei a adoptat, marţi, un proiect de rezoluţie prin care îndeamnă comunitatea internaţională să considere "genocid" masacrarea armenilor de către Imperiul Otoman în urmă cu 100 de ani. Rezoluţia, adoptată în unanimitate, cere parlamentelor tuturor ţărilor şi organizaţiilor internaţionale să condamne "genocidul împotriva armenilor comis de Imperiul Otoman", considerându-l o crimă împotriva umanităţii. Turcia, statul care a succedat Imperiul Otoman, respinge acuzaţiile privind genocidul şi susţine că bilanţul morţilor este exagerat. Armenia şi organizaţii pentru drepturile omului acuză Administraţia de la Ankara că ignoră genocidul comis de armata otomană.

Peste 20 de ţări au recunoscut până acum masacrele ca fiind genocid, printre acestea figurând Rusia, Franţa şi Libanul. Termenul a fost folosit de Parlamentul European şi de Papa Francisc, iar Guvernul Germaniei a anunţat recent că susţine un proiect de rezoluţie pentru recunoaşterea genocidului. Alte ţări, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie şi Israelul, au refuzat să considere masacrele contra armenilor drept genocid, de teama deteriorării relaţiilor cu Turcia.

Presedintele Klaus Iohannis a transmis vineri un mesaj pentru a marca 100 de ani de la tragedia istorică din Armenia, folosind termenul "crimă teribilă". Şeful statului afirmă, la un secol de la evenimentele tragice din 1915, că aduce "un pios omagiu victimelor poporului armean, care a rezistat peste decenii vicisitudinilor istoriei şi grelei încercări de la începutul secolului trecut". "Sute de mii de suflete nevinovate au pierit atunci în crima teribilă care a umbrit umanitatea şi care ne obligă astăzi la recunoaştere şi reconciliere", se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

"Comemorarea şi conştientizarea dramei prin care a trecut poporul armean reprezintă astăzi demersuri obligatorii pentru ca lumea noastră să-şi însuşească lecţia trecutului. Totodată, recunoaşterea unei tragedii istorice de proporţiile celei petrecute acum 100 de ani înseamnă un semnal important şi necesar pentru eradicarea urii, intoleranţei, rasismului şi xenofobiei. Respectul pentru victime ne obligă să ne îndreptăm cu toţii gândul către cei dispăruţi şi să ne rugăm în tăcere pentru ei. Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!", mai spune preşedintele României în mesaj.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)