Gittenstein: Un motiv al Holocaustului e că instituţiile de drept nu au mai funcţionat între războaie

De asemenea, Gittenstein a spus că "niciodată" nu a fost "mai încrezător" ca în acest moment că în România "eficienţa acestor instituţii a fost reîntregită".

Mark Gittenstein a participat, miercuri, la Oradea, la prezentarea proiectului de restaurare a sinagogii ortodoxe Hinech Neorim (Iată Lumina) din centrul oraşului, cu sprijinul financiar al SUA acordat prin Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale al Departamentului de Stat.

El le-a spus oficialităţilor şi reprezentanţilor cultelor din Bihor că prima persoană care a remarcat bogăţia culturală evreiască din Orada este soţia sa, pe care a numit-o "adevăratul ambasador al Statelor Unite în România".

"Şi eu, şi soţia mea, Libby, care este adevăratul ambasador al Statelor Unite în România, am remarcat bogăţia culturală evreiască din acest oraş", a afirmat Gittenstein.

Potrivit ambasadorului, "Guvernul Statelor Unite are Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale şi în ultimii zece ani a alocat bani pentru proiecte din 33 de ţări".

"În România am avut norocul de a primi fonduri pentru un proiect în fiecare an, din care a fost susţinută restaurarea unor biserici ortodoxe şi romano-catolice, şi nu acordasem încă fonduri pentru renovarea unei clădiri evreieşti. Sunt mândru că am reuşit să acordăm pentru acest proiect a treia cea mai mare sumă alocată vreodată de Statele Unite pentru asemenea proiecte", a spus el, referindu-se la alocarea a 129.585 dolari pentru restaurarea sinagogii din Oradea.

În discursul său, Mark Gittenstein a apreciat faptul că, având această sumă, Comunitatea Evreilor din Oradea, în colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor şi cu Primăria Oradea, va restaura sinagoga astfel încât clădirea să servească şi ca Muzeu de Istorie a Evreilor din Oradea.

"Trebuie să reţinem că aceasta va fi nu doar un Muzeu al Holocaustului, ci şi unul al culturii care a existat aici. Pentru a înţelege cât de bogată este această cultură (evreiască - n.r.), este suficient să privim clădirile din centrul oraşului", a spus ambasadorul.

În acest context, reprezentantul diplomatic al SUA a afirmat că a constatat că România "este în pragul unei noi renaşteri culturale".

În discursul său, ambasadorul american l-a citat pe Elie Wiesel, scriitor evreu de origine română, spunând: "Avem cu toţii datoria morală de a ne aminti ce s-a întâmplat şi de oamenii care au murit, dar eu aş adăuga că şi de cultura oamenilor care au murit, de ce sunt capabili românii şi să ne gândim la ce se va întâmpla după ce această renaştere culturală va avea loc".

Totodată, Mark Gittenstein a spus că este dator să facă şi "o remarcă critică", spunând că Holocaustul şi dispariţia bogăţiei culturale a evreilor au ca motiv şi faptul că, între cele două războaie mondiale, "instanţele, procurorii, instituţiile de drept" nu au funcţionat eficient.

"Sunt dator să fac şi o remarcă critică. Aceşti oameni (evreii - n.r.) au murit, iar această bogăţie culturală (evreiască - n.r.) a fost periclitată şi pentru că statul de drept a fost pus în pericol, pentru că instanţele, procurorii, instituţiile de drept nu au mai funcţionat eficient în perioada dintre cele două războaie", a afirmat el.

În încheierea discursului, ambasadorul american a spus că apreciază că "eficienţa acestor instituţii a fost reîntregită" în ultima perioadă în România.

"Nu am fost niciodată mai încrezător că România se află în acest moment pe un drum pozitiv şi că eficienţa acestor instituţii a fost reîntregită", a încheiat Mark Gittenstein.

Potrivit preşedintelui Comunităţii Evreilor din Oradea, Felix Koppelman, în acest oraş au funcţionat 29 de sinagogi, dintre care mai există două ortodoxe şi una neologă. Sinagoga ortodoxă Hinech Neorim a fost construită în 1926, iar după 1990, din cauza exodului evreilor români spre Israel, a fost abandonată. În 1991, ea a fost închiriată de conducerea Comunităţii Evreieşti pentru a servi ca depozit de legume şi fructe, iar în 2010 a fost dată în administrare Muzeului Ţării Crişurilor pe zece ani, cu obligaţia de a o amenaja ca muzeu de istorie a evreilor din Oradea şi din Bihor.